12 definiții pentru satisfăcător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SATISFĂCĂTÓR, -OÁRE, satisfăcători, -oare, adj. Care satisface; mulțumitor; îndestulător; acceptabil. – Satisface + suf. -ător.

SATISFĂCĂTÓR, -OÁRE, satisfăcători, -oare, adj. Care satisface; mulțumitor; îndestulător; acceptabil. – Satisface + suf. -ător.

satisfăcător, ~oare [At: GHICA, C. E. III, 70 / Pl: ~i, ~oare / E: satisface + -ător] 1 a Corespunzător anumitor cerințe, anumitor trebuințe, anumitor norme, potrivit cu anumite criterii. 2-3 av, a (Într-un mod) care satisface (5) pe cineva (fără a depăși o anumită limită medie) Si: mulțumitor. 4 av (Rar) Destul (de...).

SATISFĂCĂTÓR, -OÁRE, satisfăcători, -oare, adj. Care satisface; mulțumitor, îndestulător. Răspuns satisfăcător. Explicație satisfăcătoare.

SATISFĂCĂTOR, -OÁRE adj. Îndestulător; mulțumitor. [< satisface + -(ă)tor].

SATISFĂCĂTÓR, -OÁRE adj. îndestulător; mulțumitor. (< satisface + -/ă/tor)

SATISFĂCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și adverbial Care satisface. Răspuns ~. /a satisface + suf. ~ător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

satisfăcător adj. m., pl. satisfăcători; f. sg. și pl. satisfăcătoare

satisfăcător adj. m., pl. satisfăcători; f. sg. și pl. satisfăcătoare

satisfăcătór adj. m., pl. satisfăcătóri; f. sg. și pl. satisfăcătoáre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SATISFĂCĂTÓR adj. 1. v. acceptabil. 2. v. suficient.

SATISFĂCĂTOR adj. 1. acceptabil, admisibil, convenabil, mulțumitor, (fam.) pasabil. (O soluție ~ pentru ambele părți.) 2. îndestulător, mulțumitor, suficient. (O cantitate ~.)

Satisfăcător ≠ nemulțumitor

Intrare: satisfăcător
satisfăcător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • satisfăcător
  • satisfăcătorul
  • satisfăcătoru‑
  • satisfăcătoare
  • satisfăcătoarea
plural
  • satisfăcători
  • satisfăcătorii
  • satisfăcătoare
  • satisfăcătoarele
genitiv-dativ singular
  • satisfăcător
  • satisfăcătorului
  • satisfăcătoare
  • satisfăcătoarei
plural
  • satisfăcători
  • satisfăcătorilor
  • satisfăcătoare
  • satisfăcătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

satisfăcător, satisfăcătoareadjectiv

etimologie:
  • Satisface + sufix -ător. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.