7 definiții pentru sabină (bot.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SABINĂ, sabine, s. f. (Bot.) Varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărei frunze au proprietăți medicinale (Juniperus sabina). – Din fr. sabine, lat. sabina.
SABINĂ, sabine, s. f. (Bot.) Varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărei frunze au proprietăți medicinale (Juniperus sabina). – Din fr. sabine, lat. sabina.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cristian
- acțiuni
sabină sf [At: ANTONESCU, O. / Pl: ~ne / E: lat sabina, fr sabine] (Bot; liv) Cetină(7)-de-negi (Juniperus sabina).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SABINĂ s.f. (Bot.) Varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărui frunze au proprietăți medicinale. [< fr. sabine, it., lat. sabina].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SABINĂ s. f. varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărui frunze au proprietăți medicinale. (< fr. sabine, lat. sabina)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sabină s. f., pl. sabine
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SABINĂ s. v. cetină-de-negi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
sabină s. v. CETINĂ-DE-NEGI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sabină, sabinesubstantiv feminin
- 1. Varietate de ienupăr din Europa meridională, ale cărei frunze au proprietăți medicinale (Juniperus sabina). DEX '09 DEX '98 DNsinonime: cetină-de-negi
etimologie:
- sabine DEX '09 DEX '98 DN
- sabina DEX '09 DEX '98 DN