8 definiții pentru săra (1 sar)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SĂRÁ, sărez, vb. I. Tranz. A pune sau a presăra sare în alimente sau în mâncăruri, cu scopul de a le potrivi gustul sau pentru a le conserva. ◊ Expr. A-și săra inima = a simți o satisfacție în urma unei răzbunări sau a înfrângerii unui adversar. ♦ Tranz. și refl. A da sau a căpăta un gust (mai) sărat. [Prez. ind. și: sar] – Lat. salare.

SĂRÁ, sărez, vb. I. Tranz. A pune sau a presăra sare în alimente sau în mâncăruri, cu scopul de a le potrivi gustul sau pentru a le conserva. ◊ Expr. A-și săra inima = a simți o satisfacție în urma unei răzbunări sau a înfrângerii unui adversar. ♦ Tranz. și refl. A da sau a căpăta un gust (mai) sărat. [Prez. ind. și: sar] – Lat. salare.

SĂRÁ, sărez și sar, vb. I. Tranz. A pune sare, a presăra sare pe alimente sau mîncări, cu scopul de a le da un gust bun sau de a le conserva. Domnul colonel își săra laptele. DUMITRIU, N. 186. Au început a bate laptele pînă ce s-au ales untul, care l-au spălat și l-au sărat. DRĂGHICI, R. 140. ◊ Expr. A-și săra inima = a simți o satisfacție în urma unei răzbunări sau a înfrîngerii unui adversar. ◊ Refl. pas. Eu ț-am zis aseară Să vezi oul cum se sară. NEGRUZZI, S. I 5.

sărà v. a pune sare, a drege bucatele cu sare. [Lat. SALARE].

1) sar și sărez, a sărá v. tr. (lat. salare = sallire și sállere, a săra; it. salare, pv. sp. pg. salar, fr. saler. V. presar). Dreg cu sare, pun sare: a săra carnea. Fig. A-țĭ săra inima, sufletu, a te simțĭ mulțămit de ceva. – Și săr, sărĭ (pers. 1 și 2).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SĂRA vb. a (se) saliniza. (Lacurile se pot ~.)

Intrare: săra (1 sar)
săra (1 sar) verb grupa I conjugarea I
verb (VT18)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • săra
  • sărare
  • sărat
  • săratu‑
  • sărând
  • sărându‑
singular plural
  • sa
  • sărați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sar
(să)
  • sar
  • săram
  • sărai
  • sărasem
a II-a (tu)
  • sari
(să)
  • sari
  • sărai
  • sărași
  • săraseși
a III-a (el, ea)
  • sa
(să)
  • sare
  • săra
  • sără
  • sărase
plural I (noi)
  • sărăm
(să)
  • sărăm
  • săram
  • sărarăm
  • săraserăm
  • sărasem
a II-a (voi)
  • sărați
(să)
  • sărați
  • sărați
  • sărarăți
  • săraserăți
  • săraseți
a III-a (ei, ele)
  • sa
(să)
  • sare
  • sărau
  • săra
  • săraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)