3 definiții pentru săcelat săcelare

SĂCELÁ, săcelez, vb. I. Tranz. (Reg.) A țesăla un animal. – Cf. țesăla.

săcelá vb., ind. prez. 1 sg. săceléz, 3 sg. și pl. săceleáză

A SĂCELÁ ~éz tranz. reg. (cai sau vite cornute) A curăța cu săceala; a țesăla. /Din săceală

Intrare: săcelat
săcelat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular săcelat săcelatul săcela săcelata
plural săcelați săcelații săcelate săcelatele
genitiv-dativ singular săcelat săcelatului săcelate săcelatei
plural săcelați săcelaților săcelate săcelatelor
vocativ singular
plural
săcelare infinitiv lung
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular săcelare săcelarea
plural săcelări săcelările
genitiv-dativ singular săcelări săcelării
plural săcelări săcelărilor
vocativ singular
plural