8 definiții pentru răzvrătitoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RĂZVRĂTITOR, -OARE, răzvrătitori, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care răzvrătește, care ațâță la răscoală; instigator. – Răzvrăti + suf. -tor.
RĂZVRĂTITOR, -OARE, răzvrătitori, -oare, adj., s. m. și f. (Rar) (Persoană) care răzvrătește, care ațâță la răscoală; instigator. – Răzvrăti + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
răzvrătitor, ~oare smf, a [At: ȘINCAI, HR. III, 277/37 / V: (înv) ~vlă~ (S și: răsvlătitor), ~iu (S și: răsvlătitor) / S și: răsv~ / Pl: ~i, ~oare / E: răzvrăti + -tor] 1-2 (Persoană) care instigă la răzvrătire (1) Si: instigator, revoltător, (înv) răscolnic1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
RĂZVRĂTITOR, -OARE, răzvrătitori, -oare, adj. Care răzvrătește, care îndeamnă la răzvrătire; instigator. Străbătu crescînd și un cîntec... aspru, dîrz, răzvrătitor. C. PETRESCU, A. R. 56. ◊ (Substantivat) Dar cine era-n capul răzvrătitorilor? ALECSANDRI, T. 1398. D-unde ies răzvrătitorii Și se scol să ne invite «La dreptate și frăție!». BOLLIAC, O. 205. Ce tot spui tu, frate păstor? Nu cumva ești răzvrătitor? TEODORESCU, P. P. 111.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
RĂZVRĂTITOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival rar Care răzvrătește; care cheamă la răzvrătire. /a (se) răzvrati + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
răzvrătitor (rar) adj. m., s. m., pl. răzvrătitori; adj. f., s. f. sg. și pl. răzvrătitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
răzvrătitor (rar) adj. m., s. m., pl. răzvrătitori; adj. f., s. f. sg. și pl. răzvrătitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
RĂZVRĂTITOR s., adj. v. agitator, ațâțător, instigator, provocator, tulburător.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
răzvrătitor s., adj. v. AGITATOR. AȚÎȚĂTOR. INSTIGATOR. PROVOCATOR. TULBURĂTOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
răzvrătitor, răzvrătitorisubstantiv masculin răzvrătitoare, răzvrătitoaresubstantiv feminin răzvrătitor, răzvrătitoareadjectiv
- 1. (Persoană) care răzvrătește, care ațâță la răscoală. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: agitator ațâțător instigator provocator tulburător
- Străbătu crescînd și un cîntec... aspru, dîrz, răzvrătitor. C. PETRESCU, A. R. 56. DLRLC
- Dar cine era-n capul răzvrătitorilor? ALECSANDRI, T. 1398. DLRLC
- D-unde ies răzvrătitorii Și se scol să ne invite «La dreptate și frăție!». BOLLIAC, O. 205. DLRLC
- Ce tot spui tu, frate păstor? Nu cumva ești răzvrătitor? TEODORESCU, P. P. 111. DLRLC
-
etimologie:
- Răzvrăti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09