4 definiții pentru rush


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rush sn [At: DN3 / P: raș / Pl: ~uri / E: eg rush] (Spt) Efort final al unui cal pentru a câștiga cursa.

RUSH s.n. (Sport) Efort final al unui cal pentru a câștiga cursa; asalt impetuos. [Pron. raș. / < engl. rush].

RUSH /RAȘ/ s. n. (sport) efort final al unui cal pentru a câștiga cursa; asalt impetuos. (< engl. rush)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

RUSH, Geoffrey (n. 1951), actor australian de film. Inspirată achiziție hollywoodiană spre sfârșitul anilor ’90 ai sec. 20, când susține, cu umor flegmatic și cu o bună doză de histrionism, partituri ample, de mare dificultate, compoziții minuțioase și extrem de diferite, de la „Marchizul de Sade” la „Peter Sellers”. Premiul Oscar: 1996 („Shine”).

Intrare: rush
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rush
  • rushul
  • rushu‑
plural
  • rushuri
  • rushurile
genitiv-dativ singular
  • rush
  • rushului
plural
  • rushuri
  • rushurilor
vocativ singular
plural
nume propriu (I3)
  • Rush
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)