11 definiții pentru ridicat (adj.) aridicat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RIDICÁT2, -Ă, ridicați, -te, adj. 1. (Despre învelitori, capace) Dat la o parte, înlăturat. ♦ (Despre perdele, storuri etc.) Dus mai sus (sau într-o parte); tras. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte, mai ales despre mâneci) Sumes, suflecat. ♦ (Despre oameni) Sculat în picioare; fig. însănătoșit, înzdrăvenit. 2. Care stă drept, în poziție verticală, îndreptat în sus. ♦ Înalt. 3. Fig. (Despre prețuri) Care depășește plafonul normal, obișnuit; mărit, sporit, urcat. ♦ (Despre voce) Tare, intens. ◊ Ton ridicat = ton răstit, aspru, poruncitor. ♦ (Despre oameni și felul lor de viață) Cu un nivel înalt, superior; înaintat. [Var.: (înv.) aridicát, -ă adj.] – V. ridica.

RIDICÁT2, -Ă, ridicați, -te, adj. 1. (Despre învelitori, capace) Dat la o parte, înlăturat. ♦ (Despre perdele, storuri etc.) Dus mai sus (sau într-o parte); tras. ♦ (Despre obiecte de îmbrăcăminte, mai ales despre mâneci) Sumes, suflecat. ♦ (Despre oameni) Sculat în picioare; fig. însănătoșit, înzdrăvenit. 2. Care stă drept, în poziție verticală, îndreptat în sus. ♦ Înalt. 3. Fig. (Despre prețuri) Care depășește plafonul normal, obișnuit; mărit, sporit, urcat. ♦ (Despre voce) Tare, intens. ◊ Ton ridicat = ton răstit, aspru, poruncitor. ♦ (Despre oameni și felul lor de viață) Cu un nivel înalt, superior; înaintat. [Var.: (înv.) aridicát, -ă adj.] – V. ridica.

ridicat2, ~ă a [At: CORESI, EV. 174 / V: (îvp) răd~, a~, (înv) ard~ / Pl: ~ați, ~e / E: ridica] 1 Luat de jos (și dus în sus, susținut cu brațele, cu spinarea etc.). 2 Luat în mână (sau în brațe) Si: înălțat, săltat. 3 Tras în sus. 4 Împins în sus. 5 (D. poduri, mobile, bariere etc.) Suspendat (1). 6 (D. pânzele unei corăbii) Întins (pe catarg). 7 Așezat (mai) sus. 8 Așezat peste ceva. 9 (Îvr; fig) închinat. 10 (Înv; fig) Adus jertfa. 11 (D. o parte a corpului omenesc) Îndreptat în sus. 12 (D. o parte a corpului omenesc) Dus (mai) sus. 13 (D. mânecile sau poalele hainelor) Suflecat. 14 (Înv) Scos cu efort. 15 (Înv) Răsărit2. 16 (Înv; fig) Anulat (2). 17 (Înv; d. o prăvălie, un local public etc.) închis. 18 (Înv; d. o situație dificilă) Încheiat. 19 (Înv; d. o situație dificilă) Amânat (1). 20 (Fig) Răpit. 21 (D. obiecte sau persoane) Transportat. 22 (D. o tabără, un lagăr, o stână etc.) Desfăcut și mutat în altă parte. 23 (D. masă) Strânsă. 24 (D. masă) Sfârșită. 25 Arestat (2). 26 Luat în primire. 27 (D. un impozit, o dare etc.) Adunat (2). 28 (D. o sumă de bani) Încasat. 29 (D. o gardă sau o santinelă) Scoasă din post și înlocuită. 30 (Înv) Mutat. 31 (Înv) Alungat (4). 32 (Înv; d. animale care se vânează) Gonit (2). 33 (Înv; d. o acțiune) Început. 34 Sculat de jos (părăsind poziția de așezat sau de culcat). 35 (D. vârful degetelor sau călcâi) Săltat de la pământ. 36 Sculat în șa, sprijinind picioarele în scări. 37 Detronat. 38 Salvat. 39 (D. un obiect aplecat sau culcat) Așezat drept. 40 (D. un obiect aplecat sau culcat) Îndreptat. 41 (Înv) Înviat. 42 (Azi) Însănătoșit. 43 Trezit. 44 (D. clădiri, copaci etc.) Înălțat. 45 Conturat (1). 46 Înălțat în văzduh. 47 (Îvr) Clarificat (4). 48 (D. aștri, pex, d. lumină, zori etc.) Suit pe bolta cerului Si: răsărit2. 49 (D. nori, fum, praf etc.) Înălțat. 50 (D. negură, ceață etc.) Risipită. 51 (D. rouă) Evaporat (1). 52 (D. obiecte cufundate într-un lichid) Ieșit la suprafață. 53 (Înv; fig) îndreptat (din punct de vedere etic). 54 Înnobilat (din punct de vedere moral). 55 Urcat. 56 Cățărat (1). 57 Încălecat. 58 (Îs) ~ prin cineva Ajuns la o situație (prin cineva). 59 (D. un drum, o cărare etc.) Care duce în sus. 60 Situat pe o poziție socială mai înaltă. 61 (Fig) Impus în fața altora. 62 (Fig) Ajuns la putere. 63 (D. valori sociale, morale etc., pex, d. persoane) Promovat la o treaptă superioară. 64 (D. valori sociale, morale etc., pex, d. persoane) Ajutat să progreseze. 65 Evoluat (4). 66 Pus pe o treaptă mai înaltă (din punctul de vedere al aprecierii, al respectului). 67 Înălțat în grad, în rang. 68 (Îvp) Numit. 69 (Înv) Preamărit. 70 (D. copii, pex, d. puii de animale) Crescut (4). 71 (Fig) Ivit. 72 (Fig) Dezvoltat (5). 73 (Fig) Format2. 74 (Înv; adesea urmat de complinirile „de vârstă” sau „la vârstă”) Îmbătrânit. 75 Crescut în înălțime. 76 (D. preț) Mărit. 77 (D. marfa) Scumpit. 78 (D. marfa) Confiscat2. 79 (Mat; îs) Număr ~ la (o) putere (sau, înv, la o potentă) Număr înmulțit cu el însuși de câte ori arată exponentul. 80 (Mat; îs) Număr ~ la pătrat Număr înmulțit cu el însuși. 81 (Mat; îs) Număr ~ la cub Număr înmulțit cu pătratul său. 82 (D. o sumă) Valoros. 83 (D. o sumă) Mare (din punctul de vedere al cantității). 84 (D. o sumă) Cifrată la... 85 (D. o construcție, un monument etc.) Zidit. 86 Creat2 (1). 87 Înființat. 88 (Mat; îs) Perpendiculară ~ă Dreaptă perpendiculară trasată pe o altă dreaptă sau pe un plan. 89 (Top; îs) Plan ~ Poziția punctelor dintr-o regiune detenuinată prin măsurători și reprezentată pe un plan. 90 Stârnit. 91 Produs. 92 (Înv; îs) Război ~ Război pornit. 93 (Înv; îas) Război purtat. 94 (Îe) Problemă ~ă Situație nou creată care trebuie rezolvată. 95 (D. sunete) Răsunător. 96 (Îs) Glas ~ în favoarea (sau împotriva) cuiva (sau a ceva) Atitudine luată în favoarea (sau împotriva) cuiva (sau a ceva). 97 (Rar) Relevat. 98 (Îs) Problemă (sau o chestiune) ~ă Problemă pusă în discuție. 99 Reproșat. 100 (Îvr) Manifestat. 101 (D. oameni, pex, d. popoare, țări, clase sociale etc.; adesea cu compliniri introduse prin prepoziția „împotriva”, înv „asupra”, „pre”, „spre”) Opus. 102 (D. oameni, pex, d. popoare, țări, clase sociale etc.; adesea cu compliniri introduse prin pp „împotriva”, înv „asupra”, „pre”, „spre”) Răsculat. 103 (D. voce, ton) Răstit. 104 (D. o colectivitate; șîs ~ în picioare sau în sus) Mobilizat. 105 (D. oameni; îs) ~ în arme Înarmat. 106 (Îas) Pornit la luptă. 107 (D. vapoare; îs) Cu ancora ~ă Pornit2 în larg. 108 (D. oameni; îas) Pornit2 pe mare. 109 (Îs) Cu mâinile ~e (către cineva) Predat2. 110 (Îs) Cu capul ~ Sfidător. 111 (Pex; îas) Răzvrătit2. 112 (Îas) Revenit2 dintr-o situație proastă Si: redresat2. 113 (Îs) Cu nasul ~ sus (sau mai sus decât se cuvine) Înfumurat2. 114 (Îas) Obraznic. 115 (Îs) Cu sprâncenele ~e Mirat. 116 (D. păsări) Înălțat2 în văzduh.

ridicat1 sn [At: M. COSTIN, O. 86 / V: (înv) răd~ / Pl: ? / E: ridica] 1-15 Ridicare (1-3, 60, 67-68, 70, 74, 83-84, 89, 130, 161, 167). 16 Punere în poziție (normală) verticală (a unui obiect căzut, aplecat sau culcat).

RIDICÁT2, -Ă, ridicați, -te, adj. I. 1. (Despre capace) Dat la o parte, înlăturat. 2. Dus mai sus; tras. Storuri ridicate. Cortină ridicată. ♦ (Despre mîneci) Sumes, suflecat. 3. (Despre oameni) Sculat în picioare. ♦ (Determinat prin «după» sau «de pe boală») Întremat, înzdrăvenit, însănătoșit. Vulcan vizită așadar pe Pascali, pe care îl găsi în grădina hotelului, ridicat abia după boală. CĂLINESCU, E. 139. Bunul bătrîn, slab și abia ridicat de pe cumplita boală care nu-l cruțase, șide pe un jilț în balcon, încălzindu-și slăbitele mădulări la razele soarelui. NEGRUZZI, S. I 293. ♦ Îndreptat în sus; care stă drept, în poziție verticală. Seceratul se face cu spor cînd ăînea este ridicată; dimpotrivă, dacă este trîntită, seceratul merge greu. PAMFILE, A. R. 120. II. 1. (Despre părți ale corpului) Îndreptat în sus; înălțat. Înaintă cu fruntea ridicată, cuprinsă în vîltoarea a zeci de gînduri pe care nu le mai cunoștea. MIHALE, O. 452. Privea numai zările, cu capul ridicat, ca și cum ar fi căutat să miroase urmele vrăjmașilor. SADOVEANU, O. I 256. 2. Înalt. Este-o casă nouă Cu ferești vro două... Cu ograda mare, Cu porți ridicate, Cu uși largi și late. COȘBUC, P. II 142. În nori corbii croncăiesc Și pe-o creangă ridicată Doi ochi dușmani strălucesc. ALECSANDRI, P. I 10. III. Fig. 1. Mărit, sporit, urcat. Înaintea crăciunului porumbul are preț ridicat. STANCU, D. 74. ♦ (Despre voce) Tare, intens. ◊ Ton ridicat = ton răstit, aspru, poruncitor. 2. (Despre oameni și felul lor de viață) Cu un nivel înalt, superior; înaintat. În caz de divorț, cînd există copil, va decide tribunalul cui să rămînă. Se lasă de obicei părții care prezintă condiții de viață mai ridicată, adică aceluia care va putea să-i dea o educație mai sigură. SAHIA, U.R.S.S. 118. – Variantă: (învechit) aridicát, -ă (ODOBESCU, S. I 126) adj.

ARIDICÁT, -Ă, adj. v. ridicat.

ARIDICÁT, -Ă adj. v. ridicat.

ARIDICÁT, -Ă adj. v. ridicat.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

RIDICÁT adj. 1. sculat. (Nu stă jos, ci ~.) 2. înălțat, săltat. (Cu capetele puțin ~e.) 3. v. înalt. 4. v. suflecat. 5. v. însănătoșit. 6. v. sporit. 7. v. majorat. 8. v. exorbitant. 9. v. mare. 10. v. puternic. 11. v. aspru. 12. înalt, superior. (Nivel ~ de trai.)

RIDICAT adj. 1. sculat. (Stă ~, iar nu jos.) 2. înălțat, săltat. (Cu capetele puțin ~.) 3. înalt. (Un loc mai ~.) 4. îndoit, întors, răsfrînt, suflecat, sumes, tras, (reg.) sumecat. (Cu mînecile ~.) 5. (MED.) îndreptat, înfiripat, însănătoșit, întremat, înzdrăvenit, lecuit, refăcut, restabilit, tămăduit, vindecat, (Mold.) pribolit, (înv.) sănătoșat. (Bolnav ~ după operație.) 6. crescut, majorat, mărit, sporit, urcat. (Prețuri ~.) 7. exagerat, excesiv, exorbitant, mare, scump, (livr.) inabordabil, (fig.) încărcat, piperat, sărat, umflat, usturător. (Preț de intrare ~.) 8. considerabil, mare, (înv.) simandicos, (fig.) respectabil. (O sumă ~.) 9. intens, puternic, răsunător, tare. (Voce ~; zgomot ~.) 10. aspru, răstit, (fig.) dur, rece, sec, tăios. (Îi vorbește cu un ton ~.) 11. înalt, superior. (Nivel ~ de trai.)

Ridicat ≠ coborât, scăzut


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi ridicat cu hoboca (de poliție) expr. (intl.) a fi luat cu forța, a fi dus cu mașina de intervenție a poliției.

Intrare: ridicat (adj.)
ridicat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ridicat
  • ridicatul
  • ridicatu‑
  • ridica
  • ridicata
plural
  • ridicați
  • ridicații
  • ridicate
  • ridicatele
genitiv-dativ singular
  • ridicat
  • ridicatului
  • ridicate
  • ridicatei
plural
  • ridicați
  • ridicaților
  • ridicate
  • ridicatelor
vocativ singular
plural
aridicat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aridicat
  • aridicatul
  • aridicatu‑
  • aridica
  • aridicata
plural
  • aridicați
  • aridicații
  • aridicate
  • aridicatele
genitiv-dativ singular
  • aridicat
  • aridicatului
  • aridicate
  • aridicatei
plural
  • aridicați
  • aridicaților
  • aridicate
  • aridicatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ridicat (adj.) aridicat

  • 1. (Despre învelitori, capace) Dat la o parte.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înlăturat
    • 1.1. (Despre perdele, storuri etc.) Dus mai sus (sau într-o parte).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: tras (adj.) antonime: coborât (adj.) un exemplu
      exemple
      • Storuri ridicate. Cortină ridicată.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Despre obiecte de îmbrăcăminte, mai ales despre mâneci:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suflecat sumes
    • 1.3. (Despre oameni) Sculat în picioare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • exemple
        • Vulcan vizită așadar pe Pascali, pe care îl găsi în grădina hotelului, ridicat abia după boală. CĂLINESCU, E. 139.
          surse: DLRLC
        • Bunul bătrîn, slab și abia ridicat de pe cumplita boală care nu-l cruțase, șide pe un jilț în balcon, încălzindu-și slăbitele mădulări la razele soarelui. NEGRUZZI, S. I 293.
          surse: DLRLC
  • 2. Care stă drept, în poziție verticală, îndreptat în sus.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Seceratul se face cu spor cînd pînea este ridicată; dimpotrivă, dacă este trîntită, seceratul merge greu. PAMFILE, A. R. 120.
      surse: DLRLC
    • Înaintă cu fruntea ridicată, cuprinsă în vîltoarea a zeci de gînduri pe care nu le mai cunoștea. MIHALE, O. 452.
      surse: DLRLC
    • Privea numai zările, cu capul ridicat, ca și cum ar fi căutat să miroase urmele vrăjmașilor. SADOVEANU, O. I 256.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Este-o casă nouă Cu ferești vro două... Cu ograda mare, Cu porți ridicate, Cu uși largi și late. COȘBUC, P. II 142.
        surse: DLRLC
      • În nori corbii croncăiesc Și pe-o creangă ridicată Doi ochi dușmani strălucesc. ALECSANDRI, P. I 10.
        surse: DLRLC
  • 3. figurat (Despre prețuri) Care depășește plafonul normal, obișnuit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mărit (adj.) sporit urcat (adj.) antonime: scăzut (adj.) un exemplu
    exemple
    • Înaintea crăciunului porumbul are preț ridicat. STANCU, D. 74.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Despre voce:
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intens tare
      • 3.1.1. Ton ridicat = ton răstit, aspru, poruncitor.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 3.2. (Despre oameni și felul lor de viață) Cu un nivel înalt, superior.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înaintat un exemplu
      exemple
      • În caz de divorț, cînd există copil, va decide tribunalul cui să rămînă. Se lasă de obicei părții care prezintă condiții de viață mai ridicată, adică aceluia care va putea să-i dea o educație mai sigură. SAHIA, U.R.S.S. 118.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi ridica
    surse: DEX '09 DEX '98