2 definiții pentru reînsămânțare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
reînsămânțare sf [At: SCÎNTEIA, 1952, nr. 2386 / Pl: ~țări / E: reînsămânța] Însămânțare din nou.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
reînsămânțare s. f., g.-d. art. reînsămânțării; pl. reînsămânțări
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: reînsămânțare
reînsămânțare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||