O definiție pentru rezistare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
rezistare sf [At: POLIZU / S și: resi- / Pl: ~tări / E: rezista] (Îvr) 1-5 Rezistență (1-5).
Intrare: rezistare
rezistare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||