4 definiții pentru rescript (pl. -uri)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

rescript sn [At: IORGA, S. D. XIII, 14 / V: (înv) răs~, rășc~, reșc~, reșcriptum / Pl: ~e, ~uri / E: lat rescriptum, ger Reskript] 1 Răspuns dat de împărații romani în chestiunile de drept puse de magistrații sau de guvernatorii provinciilor Si: (înv) rescris (1). 2 (Pex) Ordin emanat de la un suveran Si: (înv) rescris (2). 3 Hotărâre a papei ca răspuns la o chestiune teologică.

RESCRÍPT s.n. 1. Răspuns al împăraților romani la chestiunile de drept puse de magistrații sau de guvernatorii provinciilor. ♦ Hotărâre care emană de la un suveran. 2. Hotărâre a papei ca răspuns la o chestiune teologică. [Pl. -te, -turi. / < lat. rescriptum, cf. fr. rescrit].

RESCRÍPT s. n. 1. răspuns al împăraților romani la chestiunile de drept puse de magistrații sau de guvernatorii provinciilor. ◊ hotărâre care emană de la un suveran. 2. hotărâre a papei ca răspuns la o chestiune teologică. (< lat. rescriptum, germ. Reskript)

rescript n. 1. răspunsul unui împărat roman la chestiunile administrative ce-i le adresau guvernatorii de provincie; 2. deciziunea papei ca răspuns la o chestiune teologică.

Intrare: rescript (pl. -uri)
rescript (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rescript
  • rescriptul
  • rescriptu‑
plural
  • rescripturi
  • rescripturile
genitiv-dativ singular
  • rescript
  • rescriptului
plural
  • rescripturi
  • rescripturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)