4 definiții pentru referență

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REFERENȚĂ s. f. funcție prin care un semn lingvistic se referă la un obiect extralingvistic. (< fr. référence)

referență f. pl. informațiuni asupra calităților celui ce solicită un post.

*referénță f., pl. e (d. refer cu suf. -ență; fr. réference). Acțiunea de a raporta (a atribui saŭ a povesti). Pl. Informațiunĭ saŭ recomandațiunĭ despre o persoană: acest tînăr are bune referențe. Carte de referență, carte de consultat, nu de cetit ca o poveste (enciclopedie, dicționar ș. a.). V. relațiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

referență s. f., pl. referențe

Intrare: referență
referență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • referență
  • referența
plural
  • referențe
  • referențele
genitiv-dativ singular
  • referențe
  • referenței
plural
  • referențe
  • referențelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

referență, referențesubstantiv feminin

  • 1. Funcție prin care un semn lingvistic se referă la un obiect extralingvistic. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.