21 de definiții pentru răbdare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂBDÁRE, răbdări, s. f. 1. Faptul de a răbda; capacitate firească de a suporta greutăți și neplăceri fizice sau morale; putere de a aștepta în liniște desfășurarea anumitor evenimente. ◊ Expr. A(-și) pierde răbdarea sau a-și ieși din răbdare (ori din răbdări) = a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. A scoate (pe cineva) din răbdare (sau din răbdări) = a supăra, a enerva, a indispune (pe cineva) peste măsură. (Glumeț) A mânca (sau a se hrăni cu) răbdări prăjite = a răbda de foame. Răbdare și tutun, se spune cuiva care are de așteptat mult. ♦ (Cu valoare de imperativ) Așteaptă! 2. (Rar; la pl.) Suferințe, lipsuri. 3. Perseverență, tenacitate, stăruință. – V. răbda.

RĂBDÁRE, răbdări, s. f. 1. Faptul de a răbda; capacitate firească de a suporta greutăți și neplăceri fizice sau morale; putere de a aștepta în liniște desfășurarea anumitor evenimente. ◊ Expr. A(-și) pierde răbdarea sau a-și ieși din răbdare (ori din răbdări) = a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. A scoate (pe cineva) din răbdare (sau din răbdări) = a supăra, a enerva, a indispune (pe cineva) peste măsură. (Glumeț) A mânca (sau a se hrăni cu) răbdări prăjite = a răbda de foame. Răbdare și tutun, se spune cuiva care are de așteptat mult. ♦ (Cu valoare de imperativ) Așteaptă! 2. (Rar; la pl.) Suferințe, lipsuri. 3. Perseverență, tenacitate, stăruință. – V. răbda.

răbdare sf [At: COD. VOR. 134/7 / V: (înv) reb~ / Pl: ~dări / E: răbda] 1 Capacitatea de a suporta dureri fizice sau morale. 2 (Gmț; îe) A mânca (sau a înghiți, a se hrăni, a trăi cu) ~dări prăjite A răbda (1) de foame. 3 Putere de a aștepta în liniște desfășurarea evenimentelor. 4 (Înv; în construcție cu verbul „a face”) A avea răbdare (3). 5 (Îe) A-(și) ieși din ~ (sau din ~dări) A (se) enerva (foarte tare). 6 (Îe) A scoate (pe cineva) din ~ (sau din ~dări, din toate ~dările) A face pe cineva să se enerveze foarte tare. 7 (Gmț; îe) ~ și tutun Se spune cuiva care trebuie să aștepte multă vreme. 8 (Cu valoare de imperativ) Așteaptă! 9 (Înv) Indulgență. 10 (Înv) Speranță. 11 Stăruință într-o lucrare (grea și de lungă durată) Si: perseverență, statornicie (2), tenacitate.

RĂBDÁRE, răbdări, s. f. 1. Faptul de a răbda; dispoziție firească de a suporta neplăceri, dureri, asupriri; putere de a aștepta cu liniște desfășurarea întîmplărilor, a evenimentelor. Mă gîndesc că-i fi ajuns la marginea răbdării. VORNIC, P. 203. Răbdarea vînătorului era ajunsă la culme. ODOBESCU, S. III 47. Eu însă nu zic că nu te voi lua, dar trebuie răbdare. NEGRUZZI, S. I 19. ◊ (Adesea în construcție cu verbele «a avea», «a pierde» sau «a fi») Îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască... părinții. ISPIRESCU, L. 175. Mă mir c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118. Ascultați dacă aveți răbdare. NEGRUZZI, S. I 102. Dragostea n-are răbdare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 382. ◊ (Învechit, în construcție cu verbul «a face») Cum mai poți face răbdare... Așteptînd cu prelungire Să găsești milostivire. CONACHI, P. 35. Făcîndu-și răbdare... îi zise blînd... PANN, P. V. I 76. ◊ (Glumeț) Răbdare și tutun = așteptare lungă. Pînă atunci, răbdare și tutun. C. PETRESCU, Î. II 136. (De obicei în construcție cu verbele «a mînca», «a înghiți» etc.) Răbdări prăjite = nimic de mîncare. Trăia tot cu noduri fripte, învăluite cu răbdări prăjite. RETEGANUL, P. III 59. De acu a mai mînca și răbdări prăjite în loc de ouă. CREANGĂ, P. 70. Înghite la răbdări prăjite. PANN, P. V. III 101. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din răbdare (sau din răbdări) = a face (pe cineva) să-și piardă calmul, a enerva peste măsură; a scoate din sărite. Oricît de blajin să fie omul, îl scoți din toate răbdările. CARAGIALE, O. III 36. Eu îs bun, cît îs bun, dar și cînd m-a scoate cineva din răbdare, apoi nu-i trebuie nici țigan de laie împotriva mea. CREANGĂ, P. 253. A-și ieși (învechit a ieși) din răbdare (sau din răbdări) = a-și pierde calmul, a se enerva peste măsură, a-și ieși din sărite. Celelalte, strigă gazda ieșind din răbdare întru auzul atîtor laude. NEGRUZZI, S. I 77. ♦ (Cu valoare de-imperativ) Așteaptă! Hei, hei! răbdare, Arvinte, fătu-meu, răbdare. ALECSANDRI, T. I 324. 2. Stăruință într-o lucrare grea și de lungă durată; perseverență, tenacitate. Profesia de cercetător e în primul rînd una de răbdare... de calm. BARANGA, I. 153. Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul. ANGHEL, PR. 99. Cu răbdare și tăcere se face agurida miere. 3. (Rar, la pl.) Suferințe, lipsuri. Oare puține răbdări pîn-acum pribegind îndurat-ai? TOPÎRCEANU, P. 46.

RĂBDÁRE ~ări f. 1) v. A RĂBDA.A scoate pe cineva din ~ (sau din ~ări) a face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine; a scoate din sărite. A-și ieși din ~ (sau din ~ări), a-și pierde ~area a-și pierde stăpânirea de sine; a-și ieși din sărite. A mânca ~ări prăjite (sau fripte) a îndura foame. Ai ~! așteaptă! 2) Stăruință manifestată în executarea unui lucru. ◊ ~ area trece marea (sau cu ~area se trece marea) perseverența te ajută să reușești în cele mai grele împrejurări. /v. a răbda

răbdare f. 1. virtute ce ne face să suportăm răstriștile cu bărbăție și fără a cârti; 2. liniște cu care s’așteaptă ceva ce întârzie a veni; 3. stăruință, statornicie: cu răbdarea toate se fac; 4. fam. răbdări prăjite, așteptare zadarnică.

răbdáre f. Acțiunea de a răbda, paciență, așteptare, stăruință, perseveranță: lucrurile marĭ se fac cu răbdare, răbdarea denotă nervĭ sănătoșĭ. A perde răbdarea, a te enerva, a te impacienta. Mare răbdare! multă răbdare, ce răbdare! Iron. Răbdărĭ prăjite, nimic de mîncare, blescote, cascote, scoverzĭ: ne-a tratat cu răbdărĭ prăjite.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răbdare s. f., g.-d. art. răbdării; pl. răbdări

răbdare s. f., g.-d. art. răbdării; pl. răbdări

răbdáre s. f., g.-d. art. răbdării; pl. răbdări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂBDÁRE s. v. chin, durere, indulgență, încercare, îngăduință, îngăduire, nădejde, patimă, păs, pătimire, speranță, suferință, toleranță.

RĂBDÁRE s. 1. (livr.) paciență, (înv.) târpenie. (Are o ~ îngerească.) 2. v. stăruință.

RĂBDARE s. 1. (livr.) pacientă, (înv.) tîrpenie. (Are o ~ îngerească.) 2. perseverență, stăruință, tenacitate. (Dovedește multă ~ în acțiunile sale.)

răbdare s. v. CHIN. DURERE. INDULGENȚĂ. ÎNCERCARE. ÎNGĂDUINȚĂ. ÎNGĂDUIRE. NĂDEJDE. PATIMĂ. PĂS. PĂTIMIRE. SPERANȚĂ. SUFERINȚĂ. TOLERANȚĂ.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CUIVIS DOLORI REMEDIUM EST PATIENTIA (lat.) răbdarea este leacul tuturor durerilor – Publilius Syrus, „Sententiae”, 476.

LE GÉNIE N’EST AUTRE CHOSE QU’UNE GRANDE APTITUDE À LA PATIENCE (fr.) geniul nu este altceva decât o mare aptitudine pentru răbdare.

QUOSQUE TANDEM (ABUTERE, CATILINA, PATIENTIA NOSTRA)? (lat.) până când (vei abuza, Catilina, de răbdarea noastră)? – Cicero, „In Catilinam”, I, 1, 1. Oratorul intră direct în subiectul discursului, interpelându-l indignat pe Catilina, care avusese cutezanța să vină în Senat după descoperirea conjurației sale. Expresie a indignării față de insolența unei persoane care înfruntă pe cei din jurul său.

Aveți puțintică răbdare!, replică foarte cunoscută din O scrisoare pierdută. Trahanache o repetă mereu, ca un laitmotiv. Aceste trei cuvinte au ajuns o expresie foarte populară prin care încercăm să domolim zelul, curiozitatea sau enervarea cuiva. Dar, bineînțeles, la modul ironic, și nu pe un ton grav și serios, cum făcea eroul lui Caragiale. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a mânca răbdări prăjite expr. a răbda de foame.

răbdare de fier / de înger expr. răbdare foarte mare.

răbdări prăjite expr. (glum.) nici un fel de mâncare, nimic de mâncare.

Intrare: răbdare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răbdare
  • răbdarea
plural
  • răbdări
  • răbdările
genitiv-dativ singular
  • răbdări
  • răbdării
plural
  • răbdări
  • răbdărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răbdare, răbdărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a răbda; capacitate firească de a suporta greutăți și neplăceri fizice sau morale; putere de a aștepta în liniște desfășurarea anumitor evenimente. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: paciență
    • format_quote Mă gîndesc că-i fi ajuns la marginea răbdării. VORNIC, P. 203. DLRLC
    • format_quote Răbdarea vînătorului era ajunsă la culme. ODOBESCU, S. III 47. DLRLC
    • format_quote Eu însă nu zic că nu te voi lua, dar trebuie răbdare. NEGRUZZI, S. I 19. DLRLC
    • format_quote Îi povățuia să fie mai cu răbdare, mai îngăduitori, ca să nu se amărască... părinții. ISPIRESCU, L. 175. DLRLC
    • format_quote Mă mir c-am avut răbdare să țin casă cu baba pîn-acum. CREANGĂ, P. 118. DLRLC
    • format_quote Ascultați dacă aveți răbdare. NEGRUZZI, S. I 102. DLRLC
    • format_quote Dragostea n-are răbdare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 382. DLRLC
    • format_quote învechit Cum mai poți face răbdare... Așteptînd cu prelungire Să găsești milostivire. CONACHI, P. 35. DLRLC
    • format_quote învechit Făcîndu-și răbdare... îi zise blînd... PANN, P. V. I 76. DLRLC
    • 1.1. glumeț Răbdări prăjite = nimic de mâncare. DLRLC
      • format_quote Trăia tot cu noduri fripte, învăluite cu răbdări prăjite. RETEGANUL, P. III 59. DLRLC
      • chat_bubble glumeț A mânca (sau a se hrăni cu) răbdări prăjite = a răbda de foame. DEX '09 DEX '98
        • format_quote De acu a mai mînca și răbdări prăjite în loc de ouă. CREANGĂ, P. 70. DLRLC
        • format_quote Înghite la răbdări prăjite. PANN, P. V. III 101. DLRLC
    • 1.2. (Cu valoare de imperativ) Așteaptă! DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Hei, hei! răbdare, Arvinte, fătu-meu, răbdare. ALECSANDRI, T. I 324. DLRLC
    • chat_bubble A(-și) pierde răbdarea sau a-și ieși din răbdare (ori din răbdări) = a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Celelalte, strigă gazda ieșind din răbdare întru auzul atîtor laude. NEGRUZZI, S. I 77. DLRLC
    • chat_bubble A scoate (pe cineva) din răbdare (sau din răbdări) = a supăra, a enerva, a indispune (pe cineva) peste măsură. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Oricît de blajin să fie omul, îl scoți din toate răbdările. CARAGIALE, O. III 36. DLRLC
      • format_quote Eu îs bun, cît îs bun, dar și cînd m-a scoate cineva din răbdare, apoi nu-i trebuie nici țigan de laie împotriva mea. CREANGĂ, P. 253. DLRLC
    • chat_bubble glumeț Răbdare și tutun, se spune cuiva care are de așteptat mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pînă atunci, răbdare și tutun. C. PETRESCU, Î. II 136. DLRLC
  • 2. rar (la) plural Suferințe, lipsuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Oare puține răbdări pîn-acum pribegind îndurat-ai? TOPÎRCEANU, P. 46. DLRLC
  • 3. Perseverență, stăruință, tenacitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Profesia de cercetător e în primul rînd una de răbdare... de calm. BARANGA, I. 153. DLRLC
    • format_quote Cu o răbdare ciudată m-am plecat peste tot ce a știut să facă omul. ANGHEL, PR. 99. DLRLC
    • format_quote Cu răbdare și tăcere se face agurida miere. DLRLC
    • chat_bubble Cu răbdarea trece marea (sau cu răbdarea se trece marea) = perseverența te ajută să reușești în cele mai grele împrejurări. NODEX
etimologie:
  • vezi răbda DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.