opțiuni
  • info

12 definiții pentru răsfăț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSFĂȚ, răsfățuri, s. n. 1. Faptul de a (se) răsfăța; mângâiere, alintare; (depr.) răzgâiere. 2. Desfătare, plăcere. 3. Huzur, belșug. – Din răsfăța (derivat regresiv).

RĂSFĂȚ, răsfățuri, s. n. 1. Faptul de a (se) răsfăța; mângâiere, alintare; (depr.) răzgâiere. 2. Desfătare, plăcere. 3. Huzur, belșug. – Din răsfăța (derivat regresiv).

răsfăț sn [At: BOLINTINEANU, ap. TDRG / S și: res~ / Pl: ~uri / E: pvb răsfață] 1 Alintare (2). 2 Răzgâiere (2). 3 (Rar) Zburdălnicie. 4 Desfătare (4). 5 Huzur (2). 6 Lux. 7 (Îlav) În ~ Din belșug.

RĂSFĂȚ, răsfățuri, s. n. 1. Faptul de a (se) răsfăța; mîngîiere, alintare; (depreciativ) răzgîiere. Răsfățurile sale sînt dulci și grațioase. BOLINTINEANU, la TDRG. ♦ (Rar) Zburdare, zburdăciune. [Miercanele] să aruncau pe răsfăț; rupeau pămîntul în fugă. DELAVRANCEA, S. 17. 2. Desfătare, plăcere. Artistul crease pentru răsfățul ochilor, sădind boschete și tufare, plopi gingași cu foile albe. ANGHEL, PR. 58. Mi-aduc aminte de zilele copilăriei. Zile de răsfăț ale copilăriei mele. VLAHUȚĂ, O. A. II 248. 3. Huzur, îmbuibare, belșug. Se tem că te duce-n pierire Belșugul prin trai cu răsfăț. COȘBUC, P. I 324. ◊ Loc. adv. În răsfăț = în lux, în belșug. Te-ai pomenit în huzur și-n răsfăț de cum ai deschis ochii. VLAHUȚĂ, O. A. II 280.

1) răsfăț n., urĭ (d. răsfăț 2). Răsfățare, alintăturĭ p. a plăcea: păru lăsat în răsfăț pe spatele iliculuĭ (CL. 1911, 365). Traĭ fericit: a trăi în răsfăț.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

răsfăț s. n., pl. răsfățuri

răsfăț s. n., pl. răsfățuri

răsfăț s. n., pl. răsfățuri

răsfăț.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂSFĂȚ s. v. alintare.

RĂSFĂȚ s. v. abundență, belșug, bogăție, îmbelșugare, îndestulare, prisos.

RĂSFĂȚ s. alintare, răsfățare, răzgîială, răzgîiere, (rar) răsfățătură, (pop.) alintătură. (Ce-s ~urile astea?)

răsfăț s. v. ABUNDENȚĂ. BELȘUG. BOGĂȚIE. ÎMBELȘUGARE. ÎNDESTULARE. PRISOS.

Intrare: răsfăț
răsfăț substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsfăț
  • răsfățul
  • răsfățu‑
plural
  • răsfățuri
  • răsfățurile
genitiv-dativ singular
  • răsfăț
  • răsfățului
plural
  • răsfățuri
  • răsfățurilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsfăț, răsfățurisubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a (se) răsfăța; (depreciativ) răzgâiere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: alintare mângâiere răzgâiere
    • format_quote Răsfățurile sale sînt dulci și grațioase. BOLINTINEANU, la TDRG. DLRLC
    • 1.1. rar Zburdare, zburdăciune. DLRLC
      sinonime: zburdare zburdăciune
      • format_quote [Miercanele] să aruncau pe răsfăț; rupeau pămîntul în fugă. DELAVRANCEA, S. 17. DLRLC
  • 2. Desfătare, plăcere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: desfătare plăcere
    • format_quote Artistul crease pentru răsfățul ochilor, sădind boschete și tufare, plopi gingași cu foile albe. ANGHEL, PR. 58. DLRLC
    • format_quote Mi-aduc aminte de zilele copilăriei. Zile de răsfăț ale copilăriei mele. VLAHUȚĂ, O. A. II 248. DLRLC
  • 3. Belșug, huzur, îmbuibare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: belșug huzur îmbuibare
    • format_quote Se tem că te duce-n pierire Belșugul prin trai cu răsfăț. COȘBUC, P. I 324. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială În răsfăț = în lux, în belșug. DLRLC
      • format_quote Te-ai pomenit în huzur și-n răsfăț de cum ai deschis ochii. VLAHUȚĂ, O. A. II 280. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.