6 definiții pentru răcorel

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

răcorel sns [At: CARAGIALE, O. VII, 68 / E: răcoare + -el] Răcoare (1) ușoară.

RĂCOREL s. n. Diminutiv al lui răcoare (1). Pe aici vreme splendidă, numai cam răcorel. CARAGIALE, O. VII 68.

RĂCOREL s. n. Diminutiv al lui răcoare (1).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

răcorele s. pl. v. ROCHIȚA-RÎNDUNELEI. ROCHIȚA-RÎNDUNICII. VOLBURĂ. ZOREA.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

răcorel, -ică, răcorele, adj. (reg.) 1. diminutiv al lui răcoare. 2. nume de plante agățătoare; volbură, zorele.

Intrare: răcorel
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răcorel
  • răcorelul
  • răcorelu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • răcorel
  • răcorelului
plural
vocativ singular
plural
răcărele
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răcorelsubstantiv neutru

  • 1. Diminutiv al lui răcoare. DLRLC
    • format_quote Pe aici vreme splendidă, numai cam răcorel. CARAGIALE, O. VII 68. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.