10 definiții pentru războitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂZBOITOR, -OARE, războitori, -oare, adj. (Înv.) Care se războiește, care poartă război1. [Pr.: -bo-i-] – Război3 + suf. -tor.

RĂZBOITOR, -OARE, războitori, -oare, adj. (Înv.) Care se războiește, care poartă război1. [Pr.: -bo-i-] – Război3 + suf. -tor.

războitor, ~oare smf, a [At: AR (1829), 272/40 / S și: răsb~ / Pl: ~i / E: război3 + -tor] 1-2 (Înv) (Persoană) care se războiește (1).

RĂZBOITOR, -OARE, războitori, -oare, adj. Care se războiește. Porneau ca niște oști războitoare și, după ce vărsau cu bucurie sîngele animalelor necuvîntătoare, desfundau buțile cu vin și începeau niște chefuri ca în vremurile cele mari. SADOVEANU, O. V 572. Culmele cele coprinse de oștile războitoare. ODOBESCU, S. III 596. Se numiră... parlamentari din ambele părți războitoare. BĂLCESCU, O. II 149.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

războitor (înv.) (desp. -bo-i-) adj. m., pl. războitori; f. sg. și pl. războitoare

războitor (înv.) (-bo-i-) adj. m., pl. războitori; f. sg. și pl. războitoare

războitor adj. m. (sil. -bo-i-), pl. războitori; f. sg. și pl. războitoare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂZBOITOR adj., s. v. beligerant.

RĂZBOITOR s. v. luptător, războinic.

războitor s. v. LUPTĂTOR. RĂZBOINIC.

Intrare: războitor
războitor adjectiv
  • silabație: răz-bo-i-tor info
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • războitor
  • războitorul
  • războitoru‑
  • războitoare
  • războitoarea
plural
  • războitori
  • războitorii
  • războitoare
  • războitoarele
genitiv-dativ singular
  • războitor
  • războitorului
  • războitoare
  • războitoarei
plural
  • războitori
  • războitorilor
  • războitoare
  • războitoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

războitor, războitoareadjectiv

  • 1. învechit Care se războiește, care poartă război. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: beligerant
    • format_quote Porneau ca niște oști războitoare și, după ce vărsau cu bucurie sîngele animalelor necuvîntătoare, desfundau buțile cu vin și începeau niște chefuri ca în vremurile cele mari. SADOVEANU, O. V 572. DLRLC
    • format_quote Culmele cele coprinse de oștile războitoare. ODOBESCU, S. III 596. DLRLC
    • format_quote Se numiră... parlamentari din ambele părți războitoare. BĂLCESCU, O. II 149. DLRLC
etimologie:
  • Război + sufix -tor. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.