10 definiții pentru răsfirat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RĂSFIRAT, -Ă, răsfirați, -te, adj. 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără să fie încâlcite); rărit. 2. (Despre părți care compun un întreg) Depărtat unul de altul, așezat la distanță; (despre un întreg) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul; întins pe o suprafață mare. 3. Lipsit de consistență, împrăștiat, risipit, difuz. ♦ Fig. Nestatornic. [Var.: resfirat, -ă adj.] – V. răsfira.

RĂSFIRAT, -Ă, răsfirați, -te, adj. 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără să fie încâlcite); rărit. 2. (Despre părți care compun un întreg) Depărtat unul de altul, așezat la distanță; (despre un întreg) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul; întins pe o suprafață mare. 3. Lipsit de consistență, împrăștiat, risipit, difuz. ♦ Fig. Nestatornic. [Var.: resfirat, -ă adj.] – V. răsfira.

răsfirat1 sn [At: PSALT. HUR. 123r/26 / E: răsfira] (Îvr) 1 Împrăștiere. 2 Risipire (12).

răsfirat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, PS. 469/2 / V: res~ / Pl: ~ați, ~e / E: răsfira] 1 Cu firele (părului, bărbii etc.) depărtate unele de altele. 2 Îndepărtat unul de altul Si: rășchirat (5). 3 Întins pe o suprafață mare Si: împrăștiat. 4 Răzlețit (1). 5 (D. litere, cuvinte etc.) Spațiat. 6 (D. pământ) Afânat (1). 7 (Fig) Nestatornic.

RĂSFIRAT, -Ă, răsfirați, -te, adj. (Și în forma resfirat) 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără ca întregul să fie stricat). Era plăpînd, Cu ochi albaștri, cu privirea clară... Cu părul blond și răsfirat în vînt. D. BOTEZ, F. S. 29. Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79. Caii, repezi, ageri, cu coame răsfirate, Cu nările aprinse, Cu gurile spumate. ALEXANDRESCU, M. 30. ◊ (Metaforic) O mîndră salce... Își împlînt-într-a lui ape cosițile-i resfirate. NEGRUZZI, S. II 14. ♦ Întins în lături, desfăcut. Lîngă un mesteacăn bătrîn, răsfirat în crenguțe fine, dădui peste o cruce strîmbă de grezie. SADOVEANU, O. VIII 245. Ea se apropiase și-și lipise corpul de el cu brațele mereu răsfirate. REBREANU, R. I 159. 2. (Despre părți care compun un întreg) Depărtat unul de altul, așezat la distanță; (despre un întreg) ale cărui elemente componente sînt depărtate unele de altele; întins pe o suprafață mare. Mai în sus, pe coaste, resfirat se întinde satul prin holde și grădini. SLAVICI, N. I 39. Peste arbori răsfirați Răsare blînda lună. EMINESCU, O. I 186. Acele șesuri fără margine prin care aerul, răsfirat în unde diafane subt arșița soarelui de vară, oglindește ierburile și bălăriile din depărtare. ODOBESCU, S. III 14. 3. Lipsit de consistență, împrăștiat, difuz. Lumina răsfirată prindea să lucească palid. C. PETRESCU, Î. I 17. ♦ Fig. Nestatornic. Și-ai o fire resfirată, Te-ai iubi cu lumea toată. HODOȘ, P. P. 120. – Variantă: resfirat, -ă adj.

răsfirat a. 1. risipit; oști răsfirate; 2. desfășurat: cu părul răsfirat pe umeri.

RESFIRAT, -Ă adj. v. răsfirat.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

RĂSFIRAT adj. 1. (înv.) rășchirat. (Cu barba ~.) 2. rășchirat. (Cu degetele ~.) 3. v. înfoiat. 4. dispersat, împrăștiat, răspândit, răzlețit, risipit, (pop.) răznit, (înv. și reg.) rășchirat. (O mulțime ~.) 5. v. împrăștiat.

RĂSFIRAT adj. 1. (înv.) rășchirat. (Cu barba ~.) 2. rășchirat. (Cu degetele ~.) 3. înfoiat, umflat, zbîrlit. (Pasăre cu coada ~.) 4. dispersat, împrăștiat, răspîndit, răzlețit, risipit, (pop.) răznit, (înv. și reg.) rășchirat. (O mulțime ~.) 5. împrăștiat, prefirat, presărat, răspîndit, risipit. (Nisip ~.)

Intrare: răsfirat
răsfirat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răsfirat
  • răsfiratul
  • răsfiratu‑
  • răsfira
  • răsfirata
plural
  • răsfirați
  • răsfirații
  • răsfirate
  • răsfiratele
genitiv-dativ singular
  • răsfirat
  • răsfiratului
  • răsfirate
  • răsfiratei
plural
  • răsfirați
  • răsfiraților
  • răsfirate
  • răsfiratelor
vocativ singular
plural
resfirat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • resfirat
  • resfiratul
  • resfiratu‑
  • resfira
  • resfirata
plural
  • resfirați
  • resfirații
  • resfirate
  • resfiratele
genitiv-dativ singular
  • resfirat
  • resfiratului
  • resfirate
  • resfiratei
plural
  • resfirați
  • resfiraților
  • resfirate
  • resfiratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

răsfirat, răsfiraadjectiv

  • 1. (Despre păr, barbă etc.) Cu firele depărtate unele de altele (fără să fie încâlcite). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: rărit
    • format_quote Era plăpînd, Cu ochi albaștri, cu privirea clară... Cu părul blond și răsfirat în vînt. D. BOTEZ, F. S. 29. DLRLC
    • format_quote Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79. DLRLC
    • format_quote Caii, repezi, ageri, cu coame răsfirate, Cu nările aprinse, Cu gurile spumate. ALEXANDRESCU, M. 30. DLRLC
    • format_quote metaforic O mîndră salce... Își împlînt-într-a lui ape cosițile-i resfirate. NEGRUZZI, S. II 14. DLRLC
    • 1.1. Întins în lături. DLRLC
      sinonime: desfăcut
      • format_quote Lîngă un mesteacăn bătrîn, răsfirat în crenguțe fine, dădui peste o cruce strîmbă de grezie. SADOVEANU, O. VIII 245. DLRLC
      • format_quote Ea se apropiase și-și lipise corpul de el cu brațele mereu răsfirate. REBREANU, R. I 159. DLRLC
  • 2. (Despre părți care compun un întreg) Depărtat unul de altul, așezat la distanță; (despre un întreg) ale cărui elemente componente sunt depărtate unul de altul; întins pe o suprafață mare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: îngrămădit
    • format_quote Mai în sus, pe coaste, resfirat se întinde satul prin holde și grădini. SLAVICI, N. I 39. DLRLC
    • format_quote Peste arbori răsfirați Răsare blînda lună. EMINESCU, O. I 186. DLRLC
    • format_quote Acele șesuri fără margine prin care aerul, răsfirat în unde diafane subt arșița soarelui de vară, oglindește ierburile și bălăriile din depărtare. ODOBESCU, S. III 14. DLRLC
  • 3. Lipsit de consistență. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Lumina răsfirată prindea să lucească palid. C. PETRESCU, Î. I 17. DLRLC
    • 3.1. figurat Nestatornic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: nestatornic
      • format_quote Și-ai o fire resfirată, Te-ai iubi cu lumea toată. HODOȘ, P. P. 120. DLRLC
etimologie:
  • vezi răsfira DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.