păluială¹ sf [At: CHEST. V, 94 / Pl: ~ieli / E: pălui¹ + -eală] 1 (Reg) Așezare a ierbii, a fânului etc. în pale¹ (1) Si: păluire (1), păluit¹ (1). 2 Așezare în straturi, în grămezi Si: păluire (2), păluit¹ (2). 3 Dărăcire a lânii Si: păluire (3), păluit¹ (3). 4 Vânturare a cerealelor Si: păluire (4), păluit¹ (4).

păluială² sf [At: DIACONU, P. 11 / Pl: ~ieli / E: pălui² + -eală] (Mol) 1 Tranzacție. 2 (Spc) Învoială cu privire la administrarea unei stâne.

păluială¹, păluieli, s.f. (reg.) 1. așezare a ierbii, a fânului în pale. 2. așezare în straturi, în grămezi. 3. dărăcire (a lânii). 4. vânturare (a cerealelor).

păluială², păluieli, s.f. (reg.) tranzacție, învoială (privind administrarea unei stâne).