13 definiții pentru pungaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUNGÁȘ, pungași, s. m. Hoț de buzunare; p. gener. hoț. ♦ Om șmecher, viclean, escroc. – Pungă + suf. -aș.

PUNGÁȘ, pungași, s. m. Hoț de buzunare; p. gener. hoț. ♦ Om șmecher, viclean, escroc. – Pungă + suf. -aș.

pungaș [At: PANN ap. GCR II, 323 / Pl: ~i / E: pungă + -aș] 1 sm Hoț de buzunare. 2-3 sm, a (Pgn) (Persoană) care fură Si: hoț (1, 9). 4 sm (Pex) Escroc.

PUNGÁȘ, pungași, s. m. Hoț de buzunare, borfaș, escroc. Vrei să te apuc de beregată, să-ți întorc mîinile la spate ca unui pungaș, vrei să-ți fac rușinea asta? DEMETRIUS, C. 66. Ești un pungaș prost! grăi d-l Panaiot. SLAVICI, O. I 360. ♦ (Cu sens atenuat) Șmecher. Iertai pe ucenici, pe simbriași și pe pungașii ăia de calfe. DELAVRANCEA, O. II 340.

PUNGÁȘ ~i m. 1) Hoț de bani. 2) fam. Persoană necinstită care înșală pe alții, profitând de încrederea lor; impostor; potlogar; șarlatan; escroc. /pungă + suf. ~aș

pungaș m. cel ce fură bani. [Tras din pungă].

pungáș m. (d. pungă). Acela care fură banĭ din buzunar. Escroc, coțcar. Epitet glumeț băeților șirețĭ (Munt.). – Fem. pungășoaĭcă, pl. e.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pungaș (fam.) s. m., pl. pungași

pungaș (fam.) s. m., pl. pungași

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUNGÁȘ s. 1. v. hoț. 2. v. borfaș. 3. v. escroc.

PUNGAȘ s. 1. hoț, (astăzi rar) prădător, (înv. și reg.) lotru, (reg.) furător, robalău, (înv.) chesăgiu, fur, prădaș, războinic, (fam.) coțcar, (arg.) manglitor, șut, șutitor, teșcar. (~ de buzunare.) 2. borfaș, (rar) bojogar, (fam.) găinar. (Un ~ mărunt.) 3. escroc, hoț, impostor, înșelător, șarlatan, șnapan, (rar) pîrlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pîrlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, pișicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e!)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pungáș, pungași, (pungaci), s.m. – Hoț, tâlhar. – Din pungă + suf. -aș (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

pungaș, pungași s. m. 1. hoț de buzunare 2. om șmecher / viclean; escroc

Intrare: pungaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pungaș
  • pungașul
  • pungașu‑
plural
  • pungași
  • pungașii
genitiv-dativ singular
  • pungaș
  • pungașului
plural
  • pungași
  • pungașilor
vocativ singular
  • pungașule
  • pungașe
plural
  • pungașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pungaș, pungașisubstantiv masculin

  • 1. Hoț de buzunare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: borfaș
    • format_quote Vrei să te apuc de beregată, să-ți întorc mîinile la spate ca unui pungaș, vrei să-ți fac rușinea asta? DEMETRIUS, C. 66. DLRLC
    • format_quote Ești un pungaș prost! grăi d-l Panaiot. SLAVICI, O. I 360. DLRLC
    • 1.1. prin generalizare Hoț. DEX '09
      sinonime: hoț
    • 1.2. Om șmecher, viclean, escroc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: escroc
      • format_quote Iertai pe ucenici, pe simbriași și pe pungașii ăia de calfe. DELAVRANCEA, O. II 340. DLRLC
etimologie:
  • Pungă + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.