11 definiții pentru pușlama

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUȘLAMÁ, pușlamale, s. f. Om lipsit de caracter, prost crescut, care nu este capabil de nimic bun; lichea, secătură; om care trăiește din expediente, neavând o ocupație serioasă, stabilă; derbedeu, haimana. – Et. nec.

PUȘLAMÁ, pușlamale, s. f. Om lipsit de caracter, prost crescut, care nu este capabil de nimic bun; lichea, secătură; om care trăiește din expediente, neavând o ocupație serioasă, stabilă; derbedeu, haimana. – Et. nec.

pușlama sf [At: CARAGIALE, O. II, 248 / Pl: ~le / E: ns cf puști] (Pfm) 1 Om lipsit de caracter, care nu este capabil de nimic bun Si: lichea, pramatie, secătură. 2 Om care trăiește din expediente, neavând o ocupație serioasă, stabilă Si: derbedeu, haimana.

PUȘLAMÁ, pușlamale, s. f. (Familiar) Om de nimic; secătură, lichea, derbedeu. În școală era o pușlama zgomotoasă și leneșă, întotdeauna prin coada clasei. C. PETRESCU, c. v. 107. Bătrînii dovedeau fetelor că Aurel Ungureanu e o pușlama. REBREANU, I. 88.

PUȘLAMÁ ~le f. 1) Om de nimic; derbedeu; secătură. 2) Persoană fără ocupație serioasă; derbedeu; haimana. /cf. puști

pușlamà f. secătură, ștrengar. [Mold. pușlău: origină necunoscută].

pușlamá f. (d. puștĭ). Triv. Om neserios, secătură.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pușlama s. f., art. pușlamaua, g.-d. art. pușlamalei; pl. pușlamale

pușlama s. f., art. pușlamaua, g.-d. art. pușlamalei; pl. pușlamale, art. pușlamalele

pușlamá s. f., art. pușlamáua, g.-d. art. pușlamálei; pl. pușlamále

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PUȘLAMÁ s. 1. v. lichea. 2. v. canalie.

PUȘLAMA s. 1. derbedeu, lepădătură, lichea, netrebnic, scîrnăvie, secătură, (pop. și fam.) cioflingar, (înv. și reg.) pujlău, (reg.) orbete, oșiștie, postoroncă, pujlă, (Mold.) nandralău, poghibală, (Transilv. și Maram.) techergheu, (înv.) ștrengar, (fam.) cutră, marțafoi, (fig.) căzătură, otreapă, zdreanță, (reg. fig.) loază, (arg.) sichimea. 2. canalie, hahaleră, pramatie, secătură.

Intrare: pușlama
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pușlama
  • pușlamaua
plural
  • pușlamale
  • pușlamalele
genitiv-dativ singular
  • pușlamale
  • pușlamalei
plural
  • pușlamale
  • pușlamalelor
vocativ singular
  • pușlama
plural
  • pușlamalelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pușlama, pușlamalesubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.