18 definiții pentru prohibiție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PROHIBIȚIE, prohibiții, s. f. Măsură legislativă sau administrativă prin care se interzice producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri. – Din fr. prohibition.

PROHIBIȚIE, prohibiții, s. f. Măsură legislativă sau administrativă prin care se interzice producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri. – Din fr. prohibition.

prohibiție sf [At: DRLU / V: (înv) ~țiune, ~oib~, ~oibițiune / Pl: ~ii / E: fr prohibition] 1 (Liv) Interdicție. 2 (Spc) Măsură legislativă sau administrativă prin care se interzice producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri.

PROHIBIȚIE, prohibiții, s. f. Interzicere, oprire (prevăzută prin lege) de a vinde, de a produce, de a importa sau exporta ceva.

PROHIBIȚIE s.f. Oprire, interzicere; (spec.) interzicere de a vinde, de a importa sau de a exporta o marfă. [Gen. -iei, var. prohibițiune s.f. / cf. fr. prohibition, lat. prohibitio].

PROHIBIȚIE s. f. 1. interdicție. 2. măsură prin care statul interzice producția, circulația sau comercializarea anumitor produse. (< fr. prohibition, lat. prohibitio)

PROHIBIȚIE ~i f. 1) v. A PROHIBI. 2) Măsură prin care se interzice a săvârși ceva; interdicție. [G.-D. prohibiției] /<fr. prohibition

PROHIBIȚIUNE s.f. v. prohibiție.

prohibițiune f. 1. interzicere legală; 2. oprire, în unele cazuri, a mărfurilor străine de a intra într’o țară.

*prohibițiúne f. (lat. prohibítio, -ónis. V. exhib- și redibițiune). Oprire, interzicere. – Și proi-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prohibiție (desp. -ți-e) s. f., art. prohibiția (desp. -ți-a), g.-d. art. prohibiției; pl. prohibiții, art. prohibițiile (desp. -ți-i-)

prohibiție (-ți-e) s. f., art. prohibiția (-ți-a), g.-d. art. prohibiției; pl. prohibiții, art. prohibițiile (-ți-i-)

prohibiție s. f. (sil. -ți-e), art. prohibiția (sil. -ți-a), g.-d. art. prohibiției; pl. prohibiții, art. prohibițiile (sil. -ți-i-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PROHIBIȚIE s. interdicție, interzicere, prohibire, (livr.) excluziune, (pop.) opreală, opreliște, (înv.) oprire, (turcism înv.) iasac. (~ consumului de alcool.)

PROHIBIȚIE s. interdicție, interzicere, prohibire, (livr.) excluziune, (pop.) opreală, opreliște, (înv.) oprire, (turcism înv.) iasac. (~ consumului de alcool.)

Intrare: prohibiție
prohibiție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prohibiție
  • prohibiția
plural
  • prohibiții
  • prohibițiile
genitiv-dativ singular
  • prohibiții
  • prohibiției
plural
  • prohibiții
  • prohibițiilor
vocativ singular
plural
prohibițiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prohibițiune
  • prohibițiunea
plural
  • prohibițiuni
  • prohibițiunile
genitiv-dativ singular
  • prohibițiuni
  • prohibițiunii
plural
  • prohibițiuni
  • prohibițiunilor
vocativ singular
plural
proibiție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
proibițiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proibițiune
  • proibițiunea
plural
  • proibițiuni
  • proibițiunile
genitiv-dativ singular
  • proibițiuni
  • proibițiunii
plural
  • proibițiuni
  • proibițiunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prohibiție, prohibițiisubstantiv feminin

  • 1. Interdicție, interzicere, oprire. DN
    • 1.1. Măsură legislativă sau administrativă prin care se interzice producerea, vânzarea, exportul sau importul unor mărfuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.