5 definiții pentru probază

Explicative DEX

proba sf [At: MARIAN, Î. 523 / Pl: ~ze / E: probozi] (Buc) Mustrare (1).

PROBA s. f. (Regional) Mustrare, probozeală. De-or intra de-afară-n casă, La toți le-or fi de probază. MARIAN, Î. 523. Își pusese el canonul cînd cu probaza starețului. ȘEZ. VI 136.

PROBA s. f. (Reg.) Probozeală. – Postverbal al lui probozi.

Sinonime

PROBA s. v. admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observație, reproș.

proba s. v. ADMONESTARE. CEARTĂ. CERTARE. DOJANĂ. DOJENIRE. IMPUTARE. MORALĂ. MUSTRARE. OBSERVAȚIE. REPROȘ.

Intrare: probază
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • proba
  • probaza
plural
  • probaze
  • probazele
genitiv-dativ singular
  • probaze
  • probazei
plural
  • probaze
  • probazelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

proba, probazesubstantiv feminin

  • 1. regional Mustrare, probozeală. DLRLC
    • format_quote De-or intra de-afară-n casă, La toți le-or fi de probază. MARIAN, Î. 523. DLRLC
    • format_quote Își pusese el canonul cînd cu probaza starețului. ȘEZ. VI 136. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.