8 definiții pentru privitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
privitură sf [At: DOSOFTEI, V. S. decembrie 197v/6 / V: prăv~, prev~ / Pl: ~uri / E: privi1 + -tură] 1 (Înv) Privire (4). 2 (Fig; îf prăvitură) Reflectare. 3 (Fig; îf prăvitură) Vrajă făcută cu privirea.
privitúră f., pl. ĭ. Uĭtătură, căutătură, aruncătură de ochĭ: am observat dintr’o singură privitură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prăvitură sf vz privitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
previtură sf vz privitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
prăvitúră f., pl. ĭ (d. prăvesc, privesc). Cdr. Ps. S. Aplecare, înclinare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PRIVITURĂ s. v. căutătură, privire, uitătură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
privitură s. v. CĂUTĂTURĂ. PRIVIRE. UITĂTURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
privitură, privituri, s.f. (înv.) 1. privire. 2. (fig.; în forma: prăvitură) oglindire, reflectare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |