12 definiții pentru prescurtare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRESCURTARE, prescurtări, s. f. Acțiunea de a prescurta și rezultatul ei; rezumare; abreviere. ♦ (Concr.) Cuvânt, titlu etc. abreviat. – V. prescurta.

PRESCURTARE, prescurtări, s. f. Acțiunea de a prescurta și rezultatul ei; rezumare; abreviere. ♦ (Concr.) Cuvânt, titlu etc. abreviat. – V. prescurta.

prescurtare sf [At: HELIADE, PARALELISM, II, 41/26 / Pl: ~tări / E: prescurta] 1 Rezumare a unui text Si: (îvr) prescurtătură (1). 2 (Ccr) Text prescurtat Si: (îvr) prescurtătură (2). 3 (Spc) Abreviere. 4 (Ccr) Cuvânt abreviat Si: (îvr) prescurtătură (3).

PRESCURTARE, prescurtări, s. f. Acțiunea de a prescurta. 1. Scurtare, micșorare. Prescurtarea cuvintelor.Noi îi ziceam prin prescurtare Aga [lui Agatele], GANE, N. III 156. 2. (Învechit) Prezentare pe scurt a unei opere, a unei lucrări; rezumat. [Cunoștințele] ce sînt a se preda în școalele reale... morala și psicologia în prescurtare. ODOBESCU, S. II 73. O prescurtare de legi ce el a publicat este și astăzi căutată. NEGRUZZI, S. I 333.

PRESCURTARE s.f. Acțiunea de a prescurta și rezultatul ei; abreviere, abreviație. [< prescurta].

PRESCURTARE ~ări f. 1) v. A PRESCURTA. 2) Cuvânt sau grup de cuvinte abreviate; abreviere. [G.-D. prescurtării] /v. a prescurta

prescurtare f. 1. acțiunea de a prescurta și lucrul prescurtat; 2. abreviațiune; 3. compendiu.

prescurtáre f., pl. ărĭ. Acțiunea de a prescurta. Lucru prescurtat, maĭ ales vorbind de cărțĭ (rezumat) orĭ de cuvinte (abreviațiune): „P. S.” e o prescurtare în loc de „post-scriptum” orĭ „Prea Sfîntu”.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

prescurtare (desp. pre-scur-/pres-) s. f., g.-d. art. prescurtării; pl. prescurtări

!prescurtare (pre-scur-) s. f., g.-d. art. prescurtării; pl. prescurtări

prescurtare s. f. (sil. mf. pre-) → scurtare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRESCURTARE s. 1. v. scurtare. 2. concentrare, reducere, rezumare, scurtare, (fig.) comprimare, condensare. (~ expunerii.) 3. v. rezumat. 4. v. abreviere.

PRESCURTARE s. 1. micșorare, reducere, scurtare. (~ unui text.) 2. concentrare, reducere, rezumare, scurtare, (fig.) comprimare, condensare. (~ expunerii.) 3. (concr.) rezumat, (înv.) sinopsă, scriere în scurt. (O ~ bună a unei cărți.) 4. abreviație, abreviere, scurtare. (Un sistem de ~i.)

Intrare: prescurtare
prescurtare substantiv feminin
  • silabație: pre-scur- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prescurtare
  • prescurtarea
plural
  • prescurtări
  • prescurtările
genitiv-dativ singular
  • prescurtări
  • prescurtării
plural
  • prescurtări
  • prescurtărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

prescurtare, prescurtărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a prescurta și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Prescurtarea cuvintelor. DLRLC
    • format_quote Noi îi ziceam prin prescurtare Aga [lui Agatele], GANE, N. III 156. DLRLC
    • 1.1. concretizat Cuvânt, titlu etc. abreviat. DEX '09 DEX '98
  • 2. învechit Prezentare pe scurt a unei opere, a unei lucrări. DLRLC
    sinonime: rezumat
    • format_quote [Cunoștințele] ce sînt a se preda în școalele reale... morala și psicologia în prescurtare. ODOBESCU, S. II 73. DLRLC
    • format_quote O prescurtare de legi ce el a publicat este și astăzi căutată. NEGRUZZI, S. I 333. DLRLC
etimologie:
  • vezi prescurta DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.