PREPOZIȚIONALIZARE s. f. (< prepoziționaliza < prepozițional + suf. -iza): trecere – conversiune (convertire) – a unui adverb, substantiv, adjectiv, participiu sau gerunziu la prepoziție. Astfel: deasupra, dedesubtul, înaintea, înapoia, dinaintea, dinapoia, îndărătul, dindărătul, împrejurul, împotriva, ca, cât, decât, asemenea și aidoma sunt prepoziții provenite din adverbe cu sau fără articol hotărât enclitic („...ridică deasupra oilor toiegelul alb” – M. Sadoveanu; „...în același timp îl sugruma și o furie mare împotriva comandantului” – L. Rebreanu; „...abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ, dinaintea ușii” – Ion Creangă; „Asemeni atâtor călători care străbat Țara de Sus, le-am văzut și eu” – Geo Bogza; „Datorită acestei activități câmpia... poartă pe întinsul ei o așezare omenească” – idem; „Și Irinuca avea o cocioabă veche de bârne cu fereștile cât palma” – Ion Creangă; „Am decretat tricolorul ca steag național” – Camil Petrescu); grație și mulțumită sunt provenite de la substantive („Grație ei i-a revenit inspirația poetică” – L. Rebreanu); conform, contrar și drept sunt provenite de la adjective („Și alese drept profesor pe verișorul ei” – V. Alecsandri; „A procedat conform directivelor”); datorită și potrivit sunt provenite de la participii („Potrivit legilor în vigoare, nu are dreptul la alocație”; „Datorită lor, n-a putut ajunge la timp”); exceptând și privind sunt provenite de la gerunzii („Am adus totul exceptând binoclul”; „Am citit hotărârea privind economiile de carburanți”).