7 definiții pentru pregetat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PREGETÁ, préget, vb. I. Intranz. (Pop.) A sta pe gânduri înainte de a face ceva; a șovăi, a ezita, a se codi; p. ext. a întârzia, a zăbovi, a se lenevi, a sta inactiv. – Probabil lat. *prigitare.

PREGETÁ, préget, vb. I. 1. Intranz. A sta pe gânduri înainte de a face ceva; a șovăi, a ezita, a se codi; p. ext. a întârzia, a zăbovi, a se lenevi, a sta inactiv. 2. Tranz. (Înv.) A cruța, a menaja. Turcii pricepură importanța acestei cetăți și nu pregetară nici o jertfă spre a o dobândi (BĂLCESCU). – Lat. *prigitare (= *pigritare < pigritia).

A PREGETÁ préget intranz. A nu se putea hotărî; a sta în cumpănă; a șovăi; a ezita. /< lat. prigitare


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pregetá vb., ind. prez. 1 sg. préget, 3 sg. și pl. prégetă; conj. prez. 3 sg. și pl. prégete


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PREGETÁ vb. v. cruța, întârzia, precupeți, zăbovi.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pregetá (pregetát, pregetát), vb.1. A se îndoi, a ezita, a pierde timpul, a șovăi. – 2. A întîrzia. Lat. pῑgritāri, prin intermediul unei forme cu metateză, *prigitare (Candrea-Dens., 1440; Candrea, Rom., XXXVI, 325; REW 6492). Der. din lat. *prae-ăgῑtāre (Scriban) este mai puțin probabilă. – Der. preget, s. n. (îndoială, șovăire; lene); pregetător, adj. (încet, întîrziat, leneș).

Intrare: pregetat
pregetat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pregetat
  • pregetatul
  • pregetatu‑
  • pregeta
  • pregetata
plural
  • pregetați
  • pregetații
  • pregetate
  • pregetatele
genitiv-dativ singular
  • pregetat
  • pregetatului
  • pregetate
  • pregetatei
plural
  • pregetați
  • pregetaților
  • pregetate
  • pregetatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)