opțiuni
  • info

8 definiții pentru pravoslavnică

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PRAVOSLAVNIC, -Ă, pravoslavnici, -ce, adj., s. m. și f. (Înv. și pop.) 1. Adj. Care aparține religiei ortodoxe, privitor la această confesiune; ortodox. ◊ Biserică pravoslavnică = Biserica creștină răsăriteană, Biserica ortodoxă. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care aderă la credința ortodoxă; p. gener. (om) credincios, smerit. – Din sl. pravoslavĭnŭ.

PRAVOSLAVNIC, -Ă, pravoslavnici, -ce, adj., s. m. și f. (Înv. și pop.) 1. Adj. Care aparține religiei ortodoxe, privitor la această confesiune; ortodox. ◊ Biserică pravoslavnică = Biserica creștină răsăriteană, Biserica ortodoxă. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care aderă la credința ortodoxă; p. gener. (om) credincios, smerit. – Din sl. pravoslavĭnŭ.

pravoslavnic, ~ă [At: MOXA, 379/9 / V: (înv) preago~, prea~, prevoslavnec / Pl: ~ici, ~ice / E: slv православьнъ] (Asr) 1-2 smf, a (Credincios) ortodox. 3-4 smf, a (Pgn) (Credincios) creștin. 5-6 smf, a (Pex) (Om) bigot. 7 sm (Îvr) Sfânt creștin ortodox. 8 a (Îs) Biserică ~ă Biserică creștină răsăriteană. 9 a (Pgn; îas) Biserică ortodoxă. corectat(ă)

PRAVOSLAVNIC, -Ă, pravoslavnici, -e, adj. (Învechit) Care ține de religia ortodoxă, care aparține acestei confesiuni; ortodox. Călugări din toate lavrele creștinității pravoslavnice au trecut pe aici. GALACTION, O. I 221. Puișor le făcuse încă o dată să renunțe la ghidul acesta pios, de pravoslavnică înfrățire. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 11. Nu crez să fi fost creștin pravoslavnic, că, de-ar fi fost creștin, nu s-ar fi însurat în postul mare. HASDEU, I. V. 40. ◊ Biserică pravoslavnică = biserica creștină răsăriteană, biserica ortodoxă. ♦ (Substantivat) Fig. Credincios, cuvios, smerit; p. ext. bigot. (Ironic) Acesta-i pravoslavnicul cel de socru, sosit înadins de la Ierusalim pentru ca să realizeze toate dorințile tale? ALECSANDRI, T. 1272.

PRAVOSLAVNIC ~că (~ci, ~ce) pop. 1) Care ține de biserica răsăriteană; propriu bisericii creștine răsăritene; ortodox. 3) și substantival Care se conformează practicilor religiei ortodoxe. /<sl. pravoslavinu

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pravoslavnic adj. m., s. m., pl. pravoslavnici; adj. f., s. f. pravoslavnică, pl. pravoslavnice

pravoslavnic (înv., pop.) adj. m., s. m., pl. pravoslavnici; adj. f., s. f. pravoslavnică, pl. pravoslavnice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PRAVOSLAVNIC adj., s. v. bigot, fanatic, habotnic.

pravoslavnic adj., s. v. BIGOT. FANATIC. HABOTNIC.

Intrare: pravoslavnică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pravoslavnică
  • pravoslavnica
plural
  • pravoslavnice
  • pravoslavnicele
genitiv-dativ singular
  • pravoslavnice
  • pravoslavnicei
plural
  • pravoslavnice
  • pravoslavnicelor
vocativ singular
  • pravoslavnică
  • pravoslavnico
plural
  • pravoslavnicelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pravoslavnic, pravoslavnicisubstantiv masculin
pravoslavnică, pravoslavnicesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care aderă la credința ortodoxă. DEX '09 DEX '98
    • format_quote ironic Acesta-i pravoslavnicul cel de socru, sosit înadins de la Ierusalim pentru ca să realizeze toate dorințile tale? ALECSANDRI, T. 1272. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.