8 definiții pentru prăsilă (pl. -i)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

prăsi sf [At: DOSOFTEI, PS. 262/17 / V: (înv) pres~, (reg) pras~ / Pl: ~le, (rar) ~li / E: prăsi + -ilă] 1 Reproducție dirijată a animalelor domestice de rasă. 2 (D. animale domestice; îla) De ~ Selecționat pentru reproducere. 3 (Îvr) Crescătorie. 4 (Ccr) Animal domestic tânăr, rezultat în urma prăsilei (1) Si: progenitură, pui, (rar) plod, (îvr) prăsitură (1). 5 (Spc) Animal domestic de rasă, bun pentru reproducere. 6 (Asr) Copil. 7 (Asr) Urmaș. 8 (Rar) Rasă. 9 (Pex) Descendent al unui animal de rasă. 10 (Pex) Animal din rasă ameliorată.

PRĂSÍLĂ, prăsile, s. f. 1. Reproducție (dirijată) între animale domestice (de rasă). 2. Animal tânăr, pui de animal domestic rezultat în urma prăsilei (1); p. ext. animal domestic de rasă bun pentru reproducere. ♦ Descendenții, produșii unui animal de rasă; p. ext. animal din rasă ameliorată. 3. (Rar) Rasă, neam, soi. [Pl. și: prăsili] – Prăsi + suf. -ilă.

prăsilă f. progenitură, rassă (vorbind mai ales de animale).

prasâlă[1] sf vz prăsilă

  1. În definiția principală, varianta de față este tipărită: prasilă LauraGellner

Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PRĂSÍLĂ s. v. coborâtor, copil, descendent, odraslă, progenitură, scoborâtor, urmaș, viță, vlăstar.

PRĂSÍLĂ s. 1. v. reproducere. 2. v. pui.

prăsi s. v. COBORÎTOR. COPIL. DESCENDENT. ODRASLĂ. PROGENITURĂ. SCOBORÎTOR. URMAȘ. VIȚĂ. VLĂSTAR.

PRĂSI s. 1. reproducere, reproducție, (reg.) prăseală. (Cai de ~.) 2. progenitură, pui, (Mold.) ținc, (înv.) prăsitură. (Pisica cu ~ ei.)

Intrare: prăsilă (pl. -i)
prăsilă (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • prăsi
  • prăsila
plural
  • prăsili
  • prăsilile
genitiv-dativ singular
  • prăsili
  • prăsilii
plural
  • prăsili
  • prăsililor
vocativ singular
plural