opțiuni

5 definiții pentru povârtit

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

povârtit, ~ă a [At: PSALT. 117 / V: ~vor~ / Pl: ~iți, ~e / E: povârti] 1-2 (Reg; d. funii, sfori) Legat sau înfășurat în jurull unui par. 3 (Îvr; îf povorti) Înclinat. 4 (Mun) Trântit la pământ.

povortit, ~ă a vz povârtit

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

povîrti (-tesc, -it), vb. – A înfășura o funie, o sfoară. Sb. povrtati (Candrea), cf. învîrti.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

povârti, povârtesc, vb. IV (reg.) 1. (despre funii, sfori) a înfășura, a lega în jurul unui lemn, al unui par. 2. (înv.; în forma: povorti) a înclina, a apleca. 3. a doborî, a trânti. 4. (fig.) a merge pe...

povortit, -ă, adj. (înv.) înclinat, aplecat, povârnit.

Intrare: povârtit
povârtit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • povârtit
  • povârtitul
  • povârtitu‑
  • povârtită
  • povârtita
plural
  • povârtiți
  • povârtiții
  • povârtite
  • povârtitele
genitiv-dativ singular
  • povârtit
  • povârtitului
  • povârtite
  • povârtitei
plural
  • povârtiți
  • povârtiților
  • povârtite
  • povârtitelor
vocativ singular — —
plural — —
povortit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • povortit
  • povortitul
  • povortitu‑
  • povortită
  • povortita
plural
  • povortiți
  • povortiții
  • povortite
  • povortitele
genitiv-dativ singular
  • povortit
  • povortitului
  • povortite
  • povortitei
plural
  • povortiți
  • povortiților
  • povortite
  • povortitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)