19 definiții pentru povodnic podhodnic podvodnic pohodnic povoinic povolnic povotnic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

povodnic sm [At: URECHE, L. 240 / V: (reg) podho~, povoinic, (îrg) poho~, povolnic, (înv) podv~, povotnic / Pl: ~ici / E: povod1 + -nic cf srb povodnik] 1 (Înv) Cal dus de căpăstru. 2 (Înv) Cal de călărie. 3 (Înv) Cal tânăr care nu a fost încă înhămat. 4 (Înv) Cal lăturaș. 5 (Înv) Cal care umblă liber. 6 (Înv) Cal care umblă singur pe lângă trăsură. 7 (Reg) Bou stingher.

POVÓDNIC, povodnici, s. m. (învechit) Cal dus (sau purtat) de căpăstru. În urma lui veneau opt povodnici împodobiți numai cu aur și cu argint. ISPIRESCU, M. V. 43. – Variantă: povólnic (ODOBESCU, S. I 291) s. m.

POVÓDNIC, povodnici, s. m. (Reg., înv.) Cal dus sau purtat de căpăstru. [Var.: povólnic s. m.] – Sb. povodnik.

POVODNIC s. m. (Mold., ȚR, Ban., Trans. SV) Cal dus de căpăstru; lăturaș. A: Și era mîndru și bogat și umbla cu povodnici înainte domnești. NECULCE. Si povodnicii mergea înainte. A 1777, 14r. Povodnicii i-au legat pe lîngă telegari. H 17792, 102r; cf. URECHE; N. COSTIN; GHEORGACHI; A 1756, 13v; H 17792, 101v. B: Alexandru, încalecă pre Ducipal și-ș puse stema în cap și-și puse povodnicii înaintea lui. A 1717, 36v; cf. R. POPESCU; A 1734, 21v; A 1750, 68r. C: Povodnik. AC, 362. Și într-alți povodnici scosease și un povodnic dăruit de arapi de mult preț. ÎVM, 203r. Și-ș puse povodnicii înainte. A SEC. XVIII2, 32r. Variante: podvodnic (N. COSTIN), pohodnic (URECHE). Etimologie: porod + suf. -nic. Cf. scr. povodnik. Vezi și povod.

POVÓLNIC s. m. v. povodnic.

POVÓLNIC s. m. v. povodnic.

pohodnic m. cal lăturaș care merge pe lângă cel din ham. [Și povodnic = serb. POVODNIK (din slav. POVODŬ, hăț)].

podvódnic și povódnic și (azĭ) podhódnic, pothódnic și (ob.) pohódnic, -ă adj. (rus. podvódnaĭa lóšadĭ, pol. powodny kon, cal pohodnic, powodnik, conductoru unuĭ cal pohodnic; sîrb. povodnik, pană de căpăstru; vsl. povodinŭ, pohodnic, d. voditi, a conduce, compus cu prep. pod-și po-. V. podvod). Est. Legat alăturea fără să tragă saŭ să fie călărit (la mînă): cal pohodnic, ĭapă pohodnică. Subst. Cal de călărie ținut de un servitor la dispozițiunea unuĭ vizitator ilustru (cum se obișnuĭa odinioară).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

povódnic, povódnici, s.m. (înv. și reg.) 1. cal dus de căpăstru. 2. bou stingher.

pohódnic, pohódnici, s.m. (înv. și reg.) cal lăturaș care merge pe lângă cel înhămat.

Intrare: povodnic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • povodnic
  • povodnicul
  • povodnicu‑
plural
  • povodnici
  • povodnicii
genitiv-dativ singular
  • povodnic
  • povodnicului
plural
  • povodnici
  • povodnicilor
vocativ singular
plural
podhodnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
podvodnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pohodnic
  • pohodnicul
  • pohodnicu‑
plural
  • pohodnici
  • pohodnicii
genitiv-dativ singular
  • pohodnic
  • pohodnicului
plural
  • pohodnici
  • pohodnicilor
vocativ singular
plural
povoinic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • povolnic
  • povolnicul
  • povolnicu‑
plural
  • povolnici
  • povolnicii
genitiv-dativ singular
  • povolnic
  • povolnicului
plural
  • povolnici
  • povolnicilor
vocativ singular
plural
povotnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)