POTENȚIOMETRU, potențiometre, s. n. (Fiz.) 1. Montaj utilizat pentru divizarea tensiunii electrice. 2. Aparat pentru măsurarea tensiunii electromotoare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. potențiomètre.

potențiometru sn [At: NOM. MIN. 1,43 / P: ~ți-o~ / Pl: ~re / E: fr potențiomètre] 1 Aparat pentru măsurarea tensiunii electromotoare a pilelor galvanice prin metoda compensației Si: compensator. 2 Montaj alcătuit dintr-un reostat sau rezistor folosit pentru divizarea tensiunii electrice. 3 Reostat care intră în componența unui potențiometru (2).

POTENȚIOMETRU, potențiometre, s. n. (Fiz.) 1. Aparat pentru divizarea tensiunii electrice. 2. Aparat pentru măsurarea tensiunii electromotoare. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. potentiomètre.

POTENȚIOMETRU, potențiometre, s. n. Aparat folosit la măsurarea și verificarea tensiunilor electromotoare sau a diferențelor de potențial electric, prin compararea mărimii necunoscute cu un etalon.

POTENȚIOMETRU s.n. 1. Montaj pentru divizarea tensiunii electrice. ♦ Reostat care intră în compunerea unui asemenea montaj. 2. Aparat pentru măsurarea potențialelor electrice prin compensare. [Pron. -ți-o-. / < fr. potentiomètre].

POTENȚIOMETRU s. n. 1. aparat din rezistențe etalonate, pentru măsurarea diferențelor de potențial și a tensiunii electromotoare. 2. rezistor reglabil pentru divizarea tensiunii electrice. (< fr. potentiomètre)

POTENȚIOMETRU ~e n. 1) Reostat pentru divizarea și reglarea lină a tensiunii din circuit. 2) Instrument pentru măsurarea forței electromotoare sau a tensiunii prin metoda compensației. [Sil. -ți-o-] /<fr. potentiometre

potențiometru (desp. -ți-o-me-tru) s. n., art. potențiometrul; pl. potențiometre

potențiometru (-ți-o-me-tru) s. n., art. potențiometrul; pl. potențiometre

potențiometru s. n. (sil. -ți-o-, -tru), art. potențiometrul; pl. potențiometre

POTENȚIOMETRU s. (FIZ.) compensator.

POTENȚIOMETRU s. (FIZ.) compensator.

POTENȚIO- „potențial electric”. ◊ L. potentia „putere, tărie” > fr. potentio-, it. potenzio-, germ. potentio-, engl. id. > rom. potențio-. □ ~metrie (v. -metrie₁), s. f., ansamblu de metode folosite pentru măsurarea diferențelor de potențial; ~metru (v. -metru₁), s. n., 1. Montaj utilizat pentru divizarea tensiunii electrice. 2. Aparat pentru măsurarea potențialelor electrice prin metoda compensației. 3. Instrument pentru măsurarea concentrației ionilor de hidrogen.