13 definiții pentru poslușanie
din care- explicative (9)
- relaționale (2)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
poslușanie sf [At: (a. 1630) BUL. COM. IST. V, 55 / V: (îrg) pozlu~, (înv) ~șenie, ~loș~, ~ujenie, pus~ / Pl: ~ii / E: slv послоушаниѥ] 1 (Înv) Ascultare. 2 (Înv) Supunere. 3 (Înv) Muncă prestată pe moșiile boierești sau mănăstirești. 4 (Înv; pgn) Muncă. 5 (Înv) Serviciu. 6 (Înv) Slujbă religioasă. 7 (Înv; lpl) Obiecte care servesc la oficierea unui serviciu religios. 8 (Îrg) Aprobare. 9 (Îrg) Dispoziție.
POSLUȘANIE s. f. 1. (Mold.) Ascultare, supunere. Era drag tuturor fraților în mănăstire pentru smerenia și poslușania ce avea cătră toți. VARLAAM; cf. DOSOFTEI, VS. 2. (Mold., ȚR) Muncă prestată pe moșiile boierești sau mănăstirești; muncă, slujbă, serviciu. A: Și făcîndu-i poslușanie un ucenic ... DOSOFTEI. VS; cf. URECHE. B: Să nevoia spre toate poslușaniile. ANON. CANTAC.; cf. BIBLIA (1688); NEAGOE. ♦ Slujbă religioasă. A: Să fac (ă) sfînta pos[lu]sanie. MÎNTUIREA PĂCĂTOȘILOR, 1691. B: Și fraților ... dați ... la toată slujba poslușeniei ... BIBLIA (1688). ♦ (ȚR) Obiect de cult religios. Și toate vasele lor și toate poslușaniile lor pre nume să socotiți pre dînșii. BIBLIA (1688). 3. (Mold.) Dezlegare, îngăduință, aprobare. Parimiile preste an tipărite ... cu poslusaniia smeritului Dosoftei mitropolitul. DOSOFTEI, PARIMIAR; cf. PRAV. Variante: poslușenie (BIBLIA 1688). Etimologie: sl. poslušanije. Vezi și posluși, poslușire, poslușitor, poslușnic. Cf. d v o r b ă (2), p o z v o l, p o z v o l e n i e, p o z v o l i r e.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
poslușánie f. (vsl. poslušaniĭe, supunere, infl. de posluženiĭe, slujbă. V. blagopo-). Vechĭ. Slujbă, serviciŭ. – Și -jénie (Mold.).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
posloșanie sf vz poslușanie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poslujenie sf vz poslușanie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
poslușenie sf vz poslușanie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pozlușanie sf vz poslușanie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
puslușanie sf vz poslușanie
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POSLUȘENIE s. f. v. poslușanie.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
POSLUȘANIE s. v. acord, aprobare, asentiment, aviz, consimțământ, consimțire, funcție, încuviințare, îngăduință, învoială, învoire, permisiune, post, serviciu, slujbă, voie, voință, vrere.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
poslușanie s. v. ACORD. APROBARE. ASENTIMENT. AVIZ. CONSIMȚĂMÎNT. CONSIMȚIRE. FUNCȚIE. ÎNCUVIINȚARE. ÎNGĂDUINȚĂ. ÎNVOIALĂ. ÎNVOIRE. PERMISIUNE. POST. SERVICIU. SLUJBĂ. VOIE. VOINȚĂ. VRERE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
poslușanie, poslușanii s. f. (Înv.) 1. Ascultare, supunere. 2. Muncă prestată pe moșiile mănăstirești sau boierești; p. gener. serviciu, muncă, slujbă. ♦ Slujbă religioasă, serviciu divin. ♦ (La pl.) Obiecte care servesc la oficierea unui serviciu religios. 3. Dezlegare; îngăduință, dispoziție, aprobare. [Var.: poslușenie, poslujenie, posloșanie, puslușanie s. f.] – Din sl. poslušanije.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
puslușanie s. f. v. poslușanie.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F135) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |