POSEDAT, -Ă, posedați, -te, adj., s. m. și f. (Om) stăpânit de obsesii, de cineva sau de ceva; p. ext. nebun. – V. poseda.

posedat, ~ă [At: MARIAN, NA. 166 / Pl: ~ați, ~e / E: poseda] 1-2 smf, a (Persoană) care este dominată de obsesii, de frământări sufletești Si: stăpânit. 3-4 smf, a (Spc; în credințele populare) (Persoană) care este stăpânită și chinuită de demoni. 5-6 smf, a (Spc; în credințele populare) (Persoană) care și-a pierdut integritatea facultăților mintale prin acțiunea unor forțe supranaturale. 7 smf (Pex) Nebun. 8 a (D. bunuri materiale, drepturi etc.) Aflat în proprietatea cuiva. 9 af (D. femei) Care săvârșește un act sexual.

POSEDAT, -Ă, posedați, -te, adj., s. m. și f. (Om) stăpânit de obsesii, de frământări sufletești; p. ext. nebun. – V. poseda.

POSEDAT, -Ă, posedați, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană stăpînită de obsesii.

POSEDAT, -Ă adj., s. m. f. (om) stăpânit de obsesii. (< fr. possédé)

POSEDAT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A POSEDA. 3) și substantival (despre persoane) Care suferă de tulburări ale sistemului nervos (manifestate prin frică, idei fixe, manii etc.). /v. a poseda