13 definiții pentru portdrapel (persoană) port-drapel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

portdrapel [At: CADE / Pl: (5) ~e / E: port-4 + drapel cdp fr porte-drapeau] 1 sms Militar care poartă steagul unității Si: (rar) portstindard (1), (înv) sangeactar, sangeagaș, sangeangiu. 2 sms Sportiv sau elev care poartă drapelul unei asociații sau organizații Si: (rar) portstindard (2). 3 sms (Fig) Persoană care se află în fruntea unei mișcări, unui curent etc. Si: (rar) portstindard (3). 4 sms (Fig; pex) Idee călăuzitoare Si: (rar) portstindard (4). 5 sn Toc de piele prins de o curea petrecută peste piept, în care se sprijină coada drapelului, pentru a putea fi purtat mai ușor.

PORTDRAPÉL, (1) s. m., (2) portdrapele, s. n. 1. S. m. Persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații sportive etc. ♦ Fig. Persoană care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări; p. ext. idee călăuzitoare. 2. S. n. Toc din piele prins de o curea petrecută peste piept, în care se fixează coada drapelului pentru a putea fi purtat mai ușor. – Port1- + drapel (1, după fr. porte-drapeau).

PORTDRAPÉL, (1) s. m., (2) portdrapele, s. n. 1. S. m. Persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații sportive etc. ♦ Fig. Persoană care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări; p. ext. idee călăuzitoare. 2. S. n. Toc de piele prins de o curea petrecută peste piept, în care se fixează coada drapelului pentru a putea fi purtat mai ușor. – Port1- + drapel (1, după fr. porte-drapeau).

PORTDRAPÉL 1 s. m. Militar care poartă drapelul unei unități (v. stegar); fig. persoană (p. ext. idee) care stă în fruntea unui curent, unei mișcări.

PORTDRAPÉL s.m. Militar care poartă drapelul unui regiment; stegar. [După fr. porte-drapeau].

PORTDRAPÉL I. s. m. persoană care poartă drapelul unei unități militare, al unei asociații (sportive). ◊ (fig.) cel care stă în fruntea unui curent, a unei mișcări. II. s. n. toc de piele în care se poartă drapelul; portstindard. (după fr. porte-drapeau)

PORTDRAPÉL1 m. 1) Persoană care poartă un drapel; stegar. 2) fig. Persoană activă, aflată în fruntea unui curent sau a unei mișcări. /port- + drapel


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

portdrapél1 (persoană) (port-dra-) s. m.

portdrapél (persoană) s. m. (sil. mf. port-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PORTDRAPÉL s. stegar, (rar) portstindard, (înv.) sangeactar, sangeagaș, sangeagiu, (turcism înv.) bairactar. (~ al unei divizii.)

PORTDRAPEL s. stegar, (rar) portstindard, (înv.) sangeactar, sangeagaș, sangeagiu, (turcism înv.) bairactar. (~ al unei divizii.)

Intrare: portdrapel (persoană)
  • silabație: port-dra-pel
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • portdrapel
  • portdrapelul
  • portdrapelu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • portdrapel
  • portdrapelului
plural
vocativ singular
  • portdrapelule
  • portdrapele
plural
port-drapel substantiv neutru
  • silabație: port-dra-pel
substantiv neutru compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • port-drapel
  • port-drapelul
  • port-drapelu‑
plural
  • port-drapele
  • port-drapelele
genitiv-dativ singular
  • port-drapel
  • port-drapelului
plural
  • port-drapele
  • port-drapelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

portdrapel (persoană) port-drapel

etimologie: