50 de definiții pentru popă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÓPĂ, popi, s. m. 1. (Pop.) Preot. ◊ Expr. A plăti ca popa = a plăti sigur (și până la ultimul ban). A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. A-și găsi popa = a găsi pe cineva pe care nu-l poți birui, înșela, amăgi, domina; a i se înfunda cuiva. A-i fi (cuiva) popa = a domina, a tempera (pe cineva), a face (pe cineva) să se cumințească, a-i veni (cuiva) de hac; a învăța (pe cineva) minte. A călca a popă = a) (mai ales în construcție negativă) a da semne de seriozitate, a inspira încredere; b) a-și da aere, ifose, a face pe grozavul. A da ortul popii = a muri. 2. Numele uneia dintre cărțile de joc, care are imprimată pe una dintre părți o imagine asemănătoare cu a unui rege; rigă, crai, rege. ◊ Popa prostul = numele unui joc de cărți, în care pierde jucătorul care rămâne cu popa (2). ◊ Expr. (A umbla cu) uite popa, nu e popa, se spune despre o persoană nehotărâtă sau care manifestă o atitudine inconsecventă, schimbându-și ușor părerile, felul de a gândi sau de a acționa. 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. – Din sl. popŭ.

po1 sm [At: CORESI, EV. 6 / V: (înv) pop, (reg) poa (Pl: poape) sf / G-D: ~pii, (înv) ~pei / Vc: ~, ~po / Pl: ~pi / E: slv попъ, slv попа] 1 (Pfm) Preot. 2 (Pfm; îe) A plăti ca ~pa A plăti sigur și până la ultimul ban. 3 (Pop; îlav) Ca fuiorul ~pii Inutil. 4 (Pop; îlv) A da ortul (sau pielea, reg, hâștioaga) -pii ori (reg) a-i zice ~pa pe (sau de) cap sau a-i cânta ~pa (la pat ori aghiosul) A muri. 5 (Pop; îe) A-i ședea ~pa la cap A fi pe moarte. 6-7 (Pfm, îe) A (i) se duce (sau a-i merge cuiva) vestea (reg buhul) ca de ~ tuns (A se face sau) a produce mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. 8 (Pfm; îae) A stârni mare vâlvă cu o faptă neobișnuită. 9 (Pfm; îe) A-i fi (cuiva) ~ A domina pe cineva. 10 (Pfm; îae) A tempera pe cineva. 11 (Pfm; îae) A face pe cineva inofensiv. 12 (Pfm; îae) A învăța minte pe cineva. 13 (Pfm; îae) A rezolva o situație dificilă. 14 (Pfm; îe) A-și găsi ~pa A-și găsi nașul. 15 (Îcn; îe) A călca pe ~ A da semne de seriozitate, ispirând încredere. 16 (Pfm; îae) A face pe grozavul. 17 (Pfm; îe) A se uita (la cineva) ca dracul la ~ A se uita urât la cineva 18 (Pfm; îe) A se ține după cineva ca dracul după (sau de) ~ A se ține pretutindeni după cineva. 19 (Pfm; îe) A fugi ca de ~ tuns A evita pe cineva. 20 (Pfm; îe) A trăi ca dracul cu ~pa A nu se înțelege cu cineva. 21 (Reg; îe) A fi botezat de un ~ beat A fî nebun. 22 (Pfm; îe) A avea burtă de ~ A fi foarte gras. 23 (Pfm; îae) Se spune despre un om care mănâncă foarte mult. 24 (Reg; îe) Vorbă de ~ ostenit Flecăreală. 25 (Îvr) Femeie cu funcție de preot. 26 (Reg; la dansul popular călușarii) Călușar care, în unele regiuni, poartă pe cap un potcap de hârtie și execută singur unele figuri ale jocului. 27 Carte de joc, având imprimată, pe una din părți, o imagine asemănătoare cu a unui preot (1) Si: rege, rigă, (înv) crai. 28 (Îs) ~pa prostul Joc de cărți în care pierde jucătorul care rămâne cu popa1 (26). 29 (Reg, îcs) Uite ~pa, nu e ~pa Joc de cărți în care jucătorii fac să apară și să dispară popa1 (26). 30 (Pfm; îe) A umbla cu uite ~pa, nu e ~pa A umbla cu șmecherii. 31 (Pfm; îae) A fi foarte inconsecvent. 32 (Reg; îs) ~pa Ianuș Joc de cărți nedefinit mai îndeaproape. 33 Cea mai mare și mai valoroasă piesă la jocul de popice, în jurul căreia sunt așezate, într-o anumită ordine, celelalte piese. 34 (Reg) Persoană care servește mingea la oină. 35 (Reg; îcs) De-a ~pa De-a pietricelele. 36 (Mol) Post3. 37 (Mol; d. alimente; îla) De ~ De post3. 38 (Mol; d. zile, săptămâni; perioade; îal) În care se postește. 39 (Iht; reg) Zglăvoacă (Cottus gobio). 40 (Ent; reg) Cosaș (Lacustra cantans). 41 (Ent; reg) Grângoașă (Gymnopleurus pilularius). 42 (Ent; reg) Bărbătuș al unei insecte, pe care copiii îl înfig într-un băț ca să zbârnâie, la jocul zbârnâitoarea. 43 (Ent; reg; îc) ~pa-țiganilor Greier de câmp (Gryllus campestris). 44 (Bot; reg; lpl) Zbârciog (Morchella esculenta). 45 (Bot; reg) Crăiță (Tagetes erecta).46 (Bot; reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape.

PÓPĂ, popi, s. m. 1. (Pop.) Preot. ◊ Expr. A plăti ca popa = a plăti sigur (și până la ultimul ban). A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. A-și găsi popa = a găsi pe cineva pe care nu-l poți birui, înșela, amăgi, domina; a i se înfunda cuiva. A-i fi (cuiva) popa = a domina, a tempera (pe cineva), a face (pe cineva) să se cumințească, a-i veni (cuiva) de hac; a învăța (pe cineva) minte. A călca a popă = a) (mai ales la forma negativă) a da semne de seriozitate, a inspira încredere; b) a-și da aere, ifose, a face pe grozavul. A da ortul popii = a muri. 2. Numele uneia dintre cărțile de joc, care are imprimată pe una dintre părți o imagine asemănătoare cu a unui rege; rigă, crai, rege. ◊ Popa prostul = numele unui joc de cărți, în care pierde jucătorul care rămâne cu popa (2). ◊ Expr. (A umbla cu) uite popa, nu e popa, se spune despre o persoană nehotărâtă sau care manifestă o atitudine inconsecventă, schimbându-și ușor părerile, felul de a gândi sau de a acționa. 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. – Din sl. popŭ.

PÓPĂ, popi, s. m. I. 1. (Popular sau familiar; uneori ou sens depreciativ) Preot. Vi se împotrivește popa – deputatul cel mai statornic în sate al stărilor pe loc. ARGHEZI, P. T. 12. Un sărut păcat să fie? Numai popa să nu-l știe, Căci te sperie cu iadul. COȘBUC, P. I 99. În veșmînt de catifele, un bondar rotund în pîntec Somnoros, pe nas, ca popii, glăsuiește-ncet un cîntec. EMINESCU, O. I 87. Dă-ți popă pintenii și bate iapa cu călcîiele, se zice cuiva care a împrumutat un lucru și nu-l mai primește înapoi. ◊ Expr. A plăti ca popa = a plăti sigur. Burtă de popă v. burtă. A i se duce (sau a-i merge) cuiva vestea ca de popă tuns = a stîrni vîlvă cu o ispravă neobișnuită. La iad ai tras un guleai (= chef), de ți s-a dus vestea ca de popă tuns. CREANGĂ, P. 319. Calcă a popă, se spune despre cel care, prin anumite atitudini, purtări sau înclinări, are asemănări cu un preot. Ș-apoi intrat în asemenea școală, mai numai barba și punga, bat-o pustia, te făcea să calci a popă! CREANGĂ, A. 86. A-și găsi popa = a-și găsi nașul, v. naș. Se vede că pîn’acuma le-a fost și lor veleatul. Cu Ivan și-au găsit popa. CREANGĂ, P. 305. A-i fi cuiva popa = a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte; a fi nașul cuiva, v. naș. Bine că știu. Că dacă-i vorba pe așa, apoi eu ți-s popa. REBREANU, I. 57. Așteaptă, cîrjaliule, că eu îți sînt popa de-acu. ALECSANDRI, T. 636. Nu e (bun) de... cum nu sînt eu de popă = nu e de loc potrivit, indicat pentru o muncă sau o sarcină. Cum nu-s eu popă (sau cum nu mi-e mie a mă face popă), se zice ca asigurare că un lucru nu poate fi făcut, nu se va face, nu se va întîmpla. Nu iei tu pe Ilinica, cum nu-s eu popă. VLAHUȚĂ, N. 129. Cît cei pe car, bade, zise Oșlobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne cum nu mi-e mie acum a mă face popă. CREANGĂ, A. 82. A da ortul popii v. ort. ♦ Compus: săpunul-popii = odagaci. 2. Numele uneia dintre cărțile de joc; rigă, rege, crai. Dă-mi un zece ochi, un popă, o preoteasă sau orice altă carte. FILIMON, C. 154. ◊ Popa-prostul = numele unui joc de cărți. Uite popa, nu e popa = numele unui joc de cărți; p. e x t. se spune cînd o situație se schimbă în fiecare moment sau cînd cineva își schimbă spusele în fiecare moment; cînd așa, cînd așa, ba e albă, ba e neagră. Mulți țărani, după ce vindeau vita, ori ce aveau în car, pierdeau apoi, tot în obor, toți banii la «uite popa, nu e popa». CAMIL PETRESCU, O. II 49. II. (La jocul de popice) Popicul cel mai mare care se așază în mijlocul celorlalte.

PÓPĂ ~i m. 1) (mai ales în biserica ortodoxă) Slujitor al cultului; preot. ◊ A da ortul (sau pielea) ~ii a muri. A-i merge (sau a i se duce) vestea ca de ~ tuns a se face cunoscut printr-o faptă reprobabilă. 2) Carte de joc pe care este reprezentat chipul unui bărbat în vârstă cu coroană; rege. 3) Piesa cea mai mare, care se pune în mijloc la jocul de popice. 4) pop. Snop care se pune cu spicele în jos în vârful clăii. [G.-D. popii] /<sl. popu

popă m. 1. preot creștin și în special ortodox; a călca a popă, a fi om de omenie; 2. Mold. post: zile de popă; 3. (în jocul de cărți) craiu; 4. fig. meșter: las’ pe mine că eu îi sunt popa de acum AL.; popa-belea, nenorocirea împelițată: bre! asta-i Neaga, popa belea! AL. [Slav. POPŬ (din lat. PAPA, părinte)].

pópă m., pl. ĭ, gen. al popiĭ saŭ al luĭ popa (lat. pŏpa, servitor care îngrijea de foc, tămîĭe, apă, vin și vase la sacrificiĭ. Fiind m., o a rămas neprefăcut în oa. De aci: vsl. popŭ, bg. rus. pol. ung. pop). Vechĭ. Azĭ fam. saŭ ĭron. Preut creștinesc orĭ păgînesc: popă rusesc, catolic, turcesc. Rigă, rege la jocu de cărțĭ. A-țĭ merge vestea ca de popă tuns, a se răspîndi foarte răpede vestea rea despre tine. A fugi ca de popă tuns, a evita grozav o persoană. A călca a popă, a avea aer de om serios, a inspira încredere, a da semne de seriozitate; acest băĭat nu prea calcă a popă. De azĭ în ainte eŭ îs popa luĭ (saŭ eŭ ĭ-s popă), de azĭ în ainte-l învăț eŭ minte, îĭ arăt eŭ cum trebuĭe să se poarte. Uĭte popa, nu e popa, un joc de șarlatan care face să apară și să dispară popa (cartea de joc), purtare neserioasă cînd hotărăștĭ, revocĭ și ĭar hotărăștĭ un lucru. Ca fuĭoru popiĭ, de deeasupra învoĭeliĭ, fără folos. Ca popa (adică „cum prezice popa”), cu siguranță, fără îndoĭală: dacă stricĭ ceva, plăteștĭ ca popa. Triv. Drum bătut ca șezutu popiĭ, drum neted (pin aluz. la izbirea popiĭ de șa, că popiĭ de țară, chear și azĭ, îs în mare parte călărețĭ). V. papă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

po s. m., g.-d. art. popii; pl. popi

po s. m., g.-d. art. popii; pl. popi

pópă s. m., g.-d. art. pópii; pl. popi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PÓPĂ s. 1. v. preot. 2. rege, rigă, (înv.) crai. (~ la jocul de cărți.) 3. (reg.) măgar. (Snopul de grâu numit ~.)

PÓPĂ s. v. măsea, post, zglăvoacă.

PO s. 1. (BIS.) părinte, preot, (livr.) sacerdot. (A fost hirotonisit ~.) 2. rege, rigă, (înv.) crai. (~ la jocul de cărți.) 3. (reg.) măgar. (Snopul de grîu numit ~.)

po s. v. MĂSEA. POST. ZGLĂVOACĂ.

BRÂUL-PÓPII s. v. calea lactee, calea-laptelui, curcubeu.

CAȘUL-PÓPII s. (BOT.; Malva rotundifolia) (reg.) nalbă.

COAIELE-PÓPII s. pl. v. clocotici, clocotiș, spânz.

LINGURA-PÓPII s. v. curcubețea, curcubețică, mormoloc, piperul-lupului, popilnic, remf.

MĂRIA-PÓPII s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului.

MÂȚA-PÓPII s. v. cantaridă, câinele-babei, gândac-de-frasin, omida-urs, pisica-popii, scolopendră.

PARASTASUL-PÓPII s. v. salbă-moale, vonicer.

PĂDUCHII-PÓPII s. pl. v. spânz.

PUICA-PÓPII s. v. buburuză, boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, vaca-domnului.

PUICULIȚA-PÓPII s. v. buburuză, boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, vaca-domnului.

PUNGA-PÓPII s. v. punguliță, traista-ciobanului.

brîul-popii s. v. CALEA-LACTEE. CALEA-LAPTELUI. CURCUBEU.

CAȘUL-POPII s. (BOT.; Malva rotundifolia) (reg.) nalbă.

coaiele-popii s. pl. v. CLOCOTICI. CLOCOTIȘ. SPÎNZ.

lingura-popii s. v. CURCUBEȚEA. CURCUBEȚICĂ. MORMOLOC. PIPERUL-LUPULUI. POPILNIC. REMF.

măria-popii s. v. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZĂ. VACA-DOMNULUI.

mîța-popii s. v. CANTARIDĂ. CÎINELE-BABEI. GÎNDAC-DE-FRASIN. OMIDA-URS. PISICA-POPII. SCOLOPENDRĂ.

parastasul-popii s. v. SALBĂ-MOALE. VONICER.

puica-popii s. v. BUBURUZĂ. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. VACA-DOMNULUI.

puiculița-popii s. v. BUBURUZĂ. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. VACA-DOMNULUI.

punga-popii s. v. PUNGULIȚĂ. TRAISTA-CIOBANULUI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pópă (pópi), s. m.1. Preot. – 2. Rigă, la jocurile de cărți. – 3. Popicul mare. – 4. (Trans.) Snop care desăvîrșește stogul. – 5. (Bucov.) Post. – Megl. popă. Sl. popŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 277), din mgr. πάπας, cf. bg., sb., cr., slov., ceh., pol. pop.Der. popă, s. f. (înv., călugăr); popesc, adj. (sacerdotal); popește, adv. (preoțește); popi, vb. (a se face preot, a intra în biserică, a se hirotonisi); popici, s. m. (Olt., preot tînăr); popie, s. f. (preoție); popime, s. f. (preoțime); popîrțac, s. m. (popoiac; par; stîrpitură); popoiac, s. m. (preot tînăr); protopop, s. m. (protoiereu), din mgr. πρωτοπαπᾶς, în parte prin intermediul sl. protopopŭ; protopopeasă, s. f. (nevastă de protopop); protopopie, s. f. (protoierie); răspopi, vb. (a părăsi preoția), cf. sb. raspopiti; răspopă, s. m. (preot dat afară din sau care a abandonat preoția).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pópă, popi, s.m. – 1. Preot: „C-acolo-s doi popt’i uniți, / Cunună pe cei fugiți” (Calendar, 1980: 86). Popi uniți = preoți greco-catolici. 2. Snopul de grâu din vârful clăii (ALR, 1956: 60). 3. Fir de iarbă sau de mălai rămas netăiat pe holdă: „Întoarnă-te cu secerea, că ț-o rămas după tine un pop” (Faiciuc, 2008). ♦ (onom.) Pop, Popa, Popan, Popean, nume de familie (28.946 de persoane cu aceste nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. popŭ (Miklosich, Cihac, cf. DER; DEX, MDA) < lat. popa „servitor care îngrijea de instrumentele utilizate la sacrificii” (Scriban).

pópă, popi, s.m. – 1. Preot: „C-acolo-s doi popt’i uniți / Cunune pe cei fugiți” (Calendar 1980: 86). Popi uniți = preoți greco-catolici. 2. Snopul de grâu din vârful clăii (ALR 1956: 60). – Din sl. popŭ.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a plăti ca popa expr. a plăti sigur, până la ultimul ban.

a umbla cu uite popa, nu e popa expr. a fi inconsecvent, a fi nehotărât, a-și schimba cu ușurință părerile, modul de a gândi și de a acționa.

jargoane de popă de țară expr. povestiri sau întâmplări știute de toată lumea.

popa prostu’ expr. joc de cărți din repertoriul ludic al copiilor mici.

Intrare: popă
substantiv masculin (M80)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • po
  • popa
plural
  • popi
  • popii
genitiv-dativ singular
  • po
  • popii
  • popei
plural
  • popi
  • popilor
vocativ singular
  • po
  • popo
plural
  • popilor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poa
  • poapa
plural
  • poape
  • poapele
genitiv-dativ singular
  • poape
  • poapei
plural
  • poape
  • poapelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

po, popisubstantiv masculin

  • 1. popular Preot, părinte, sacerdot. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vi se împotrivește popa – deputatul cel mai statornic în sate al stărilor pe loc. ARGHEZI, P. T. 12. DLRLC
    • format_quote Un sărut păcat să fie? Numai popa să nu-l știe, Căci te sperie cu iadul. COȘBUC, P. I 99. DLRLC
    • format_quote În veșmînt de catifele, un bondar rotund în pîntec Somnoros, pe nas, ca popii, glăsuiește-ncet un cîntec. EMINESCU, O. I 87. DLRLC
    • chat_bubble Dă-ți popă pintenii și bate iapa cu călcâiele, se zice cuiva care a împrumutat un lucru și nu-l mai primește înapoi. DLRLC
    • chat_bubble A plăti ca popa = a plăti sigur (și până la ultimul ban). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Burtă de popă. DLRLC
    • chat_bubble A (i) se duce (sau a-i merge) cuiva vestea (sau buhul) ca de popă tuns = a stârni vâlvă cu o faptă neobișnuită; a se face mare zarvă în jurul cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote La iad ai tras un guleai (= chef), de ți s-a dus vestea ca de popă tuns. CREANGĂ, P. 319. DLRLC
    • chat_bubble A-și găsi popa = a găsi pe cineva pe care nu-l poți birui, înșela, amăgi, domina; a i se înfunda cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Se vede că pîn’acuma le-a fost și lor veleatul. Cu Ivan și-au găsit popa. CREANGĂ, P. 305. DLRLC
    • chat_bubble A-i fi (cuiva) popa = a domina, a tempera (pe cineva), a face (pe cineva) să se cumințească, a-i veni (cuiva) de hac; a învăța (pe cineva) minte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Bine că știu. Că dacă-i vorba pe așa, apoi eu ți-s popa. REBREANU, I. 57. DLRLC
      • format_quote Așteaptă, cîrjaliule, că eu îți sînt popa de-acu. ALECSANDRI, T. 636. DLRLC
    • chat_bubble A călca a popă = (mai ales în construcție negativă) a da semne de seriozitate, a inspira încredere. DEX '09
      • format_quote Ș-apoi intrat în asemenea școală, mai numai barba și punga, bat-o pustia, te făcea să calci a popă! CREANGĂ, A. 86. DLRLC
      • diferențiere Calcă a popă, se spune despre cel care, prin anumite atitudini, purtări sau înclinări, are asemănări cu un preot. DLRLC
    • chat_bubble A călca a popă = a-și da aere, ifose, a face pe grozavul. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble Nu e (bun) de... cum nu sunt eu de popă = nu e deloc potrivit, indicat pentru o muncă sau o sarcină. DLRLC
    • chat_bubble Cum nu-s eu popă (sau cum nu mi-e mie a mă face popă), se zice ca asigurare că un lucru nu poate fi făcut, nu se va face, nu se va întâmpla. DLRLC
      • format_quote Nu iei tu pe Ilinica, cum nu-s eu popă. VLAHUȚĂ, N. 129. DLRLC
      • format_quote Cît cei pe car, bade, zise Oșlobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne cum nu mi-e mie acum a mă face popă. CREANGĂ, A. 82. DLRLC
    • chat_bubble A da ortul popii = muri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: muri
    • chat_bubble compus Săpunul-popii = odagaci. DLRLC
      sinonime: odagaci
  • 2. Numele uneia dintre cărțile de joc, care are imprimată pe una dintre părți o imagine asemănătoare cu a unui rege. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dă-mi un zece ochi, un popă, o preoteasă sau orice altă carte. FILIMON, C. 154. DLRLC
    • 2.1. Popa prostul = numele unui joc de cărți, în care pierde jucătorul care rămâne cu popa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. Uite popa, nu e popa = numele unui joc de cărți. DLRLC
      • format_quote Mulți țărani, după ce vindeau vita, ori ce aveau în car, pierdeau apoi, tot în obor, toți banii la «uite popa, nu e popa». CAMIL PETRESCU, O. II 49. DLRLC
    • chat_bubble (A umbla cu) uite popa, nu e popa, se spune despre o persoană nehotărâtă sau care manifestă o atitudine inconsecventă, schimbându-și ușor părerile, felul de a gândi sau de a acționa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 3. Nume dat celei mai mari piese de la jocul de popice. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 4. popular Snop care se pune cu spicele în jos în vârful clăii. NODEX
    sinonime: măgar
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.