O definiție pentru ponciolire

Arhaisme și regionalisme

poncioli, ponciolesc, vb. IV refl. (reg.) a se bălăci într-un lichid murdar; a se murdări.

Intrare: ponciolire
ponciolire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ponciolire
  • ponciolirea
plural
  • poncioliri
  • ponciolirile
genitiv-dativ singular
  • poncioliri
  • ponciolirii
plural
  • poncioliri
  • ponciolirilor
vocativ singular
plural