3 definiții pentru pogăci

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pogăci vi [At: ANON. CAR. / Pzi: ~ăcesc / E: pogace] (Îvr) A mânca des pogăci (1).

POGĂCI vb. (Ban.) A mînca (des) pogace. Pogĕcsesk. Azymis frequentor utor. AC, 361. Etimologie: pogace + suf. -i. Vezi și pogace.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pogăci, pogăcesc, vb. IV (înv.) a mânca frecvent pogăci (turte din mălai cu jumări).

Intrare: pogăci
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pogăci
  • pogăcire
  • pogăcit
  • pogăcitu‑
  • pogăcind
  • pogăcindu‑
singular plural
  • pogăcește
  • pogăciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pogăcesc
(să)
  • pogăcesc
  • pogăceam
  • pogăcii
  • pogăcisem
a II-a (tu)
  • pogăcești
(să)
  • pogăcești
  • pogăceai
  • pogăciși
  • pogăciseși
a III-a (el, ea)
  • pogăcește
(să)
  • pogăcească
  • pogăcea
  • pogăci
  • pogăcise
plural I (noi)
  • pogăcim
(să)
  • pogăcim
  • pogăceam
  • pogăcirăm
  • pogăciserăm
  • pogăcisem
a II-a (voi)
  • pogăciți
(să)
  • pogăciți
  • pogăceați
  • pogăcirăți
  • pogăciserăți
  • pogăciseți
a III-a (ei, ele)
  • pogăcesc
(să)
  • pogăcească
  • pogăceau
  • pogăci
  • pogăciseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)