20 de definiții pentru procov
din care- explicative (12)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
- specializate (1)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
procov sn vz pocrov
PROCOV, procoave, s. n. (Învechit și regional) Văl, pînză cu care se acoperă diverse lucruri; pătură, postav ordinar. M-a trimis doamna de sus la a de jos, să-i dai un procov neurzit, nețăsut, necroit (Gheața). PĂSCULESCU, L. P. 84.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PROCOV, procoave, s. n. (Înv.) Văl, pînză cu care se acoperă diverse lucruri; pătură, postav. – Slav (v. sl. pokrovŭ).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
procov n. 1. hobot de mireasă; 2. preș, scoarță. [Slav. POKROVŬ, acoperământ, văl].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
procóv, V. pocrov.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
plocov sn vz pocrov
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pocroavă sf vz pocrov
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pocrov, ~ă [At: (a. 1652) ap. TDRG / V: (înv) procov sn, (îrg) pro~ sn, (reg) plocov sn, ~croavă sf, procoavă sf, procou sn / Pl: ~e, ~oave / E: slv покровъ] 1 sn (Îrg) Pocrovăț (1). 2 sn (Înv) Țesătură fină ca voalul pentru acoperit capul, uneori și pieptul. 3 sna (Reg; pex; mpl) Sărbătoare creștină la 1 octombrie, care prăznuiește acoperământul Maicii Domnului. 4 sf (Reg; spc; îf procov) Văl de mireasă. 5 sn (Ban; îf procou) Pânză pe fața mortului. 6 sn (Reg; îf procov) Scutec. 7 sn (Trs; Mun) Covor țărănesc Si: scoarță. 8 sn (Trs; Mun) Pătură groasă Si: (îrg) pocroviță (4), pocruț (2). 9 sna (Reg; lpl; îf pocroavele) Sărbătoare creștină la 29 august, care prăznuiește tăierea capului Sfântului Ioan. 10 sf (Bot; reg) Scânteiuțe (Aster novi-belgii). 11 sf (Bot; reg) Săpuneală (Aster noval auglice). 12 sf (Bot; reg) Albăstrică (Aster tripolium).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
procoavă sf vz pocrov[1] corectat(ă)
- În original: vz procrov, variantă care te trimite la pocrov — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
procou sn vz pocrov[1] corectat(ă)
- În original, tipărit: vz procrov, variantă care te trimite la pocrov — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
provocov[1] sn vz pocrov
- Variantă nedefinită în MDA2. Posibil să fie vorba de varianta procrov, pentru care nu există o referință încrucișată, dar nu sunt sigură — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pocróv n., pl. oave (vsl. po-krovŭ, învălitoare, covor, d. po-kryti, a acoperi; sîrb. pokrov, rus. pokróv și pokrýška. V. croh, pocrovăț, pocriș). Vechĭ. Învălitoare (de lucrurĭ sfinte). Coviltir (ArhO. 1924, 130). O sărbătoare la 1 Octobre (în onoarea văluluĭ Maĭciĭ Domnuluĭ). Azĭ. Trans. Procov, vălu mireseĭ. Preș, scoarță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PROCOV s. v. cergă, cuvertură, învelitoare, pătură, văl, velință, voal.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
procov s. v. CERGĂ. CUVERTURĂ. ÎNVELITOARE. PĂTURĂ. VĂL. VELINȚĂ. VOAL.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
POCROV s. v. acoperământ.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pocrov s. v. ACOPERĂMÎNT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
pocrov (-vuri), s. n. – 1. Pătură, pled. – 2. Pînză pentru întrebuințări liturgice. – Var. procov. Mr. pucrov „covoraș”. Sl. pokrovŭ (Cihac, II, 269; Conev 84), cf. bg. pokrov, ngr. πορϰώβα. – Der. Pocroavă (var. Procoavă), s. f. (nume popular al sărbătorii de 1 octombrie, Acoperămîntul Maicii Domnului); pocrovăț (var. procovăț), s. n. (antimis), din sl. pokrovĭcĭ; procoviță, s. f. (Trans., scoarță, cuvertură), var. Banat pricoiță, cf. Miklosich, Slaw. Elem., 37.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pocrov, -ă, s.n. și f. 1. (înv. și reg.) acoperământ pentru obiectele de cult; pocrovăț. 2. (înv.) țesătură fină ca un voal pentru acoperit capul. 3. (reg.; la pl. art.) sărbătoare creștină la 1 octombrie (acoperământul Maicii Domnului). 4. (reg.; în forma „procov”) văl de mireasă. 5. (reg.) pânza de pe fața mortului. 6. (reg.; în forma „procov”) scutec de copil. 7. (reg.) covor țărănesc, scoarță; pătură groasă, pocroviță, pocruț. 8. (reg.; la pl. art. în forma „pocroavele”) sărbătoare creștină la 29 august (Tăierea capului sfântului Ioan Botezătorul). 9. (s.f.; reg.) mică plantă erbacee cu tulpina ramificată la bază și cu flori roșii, roz sau albastre; scânteiuță.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
procov s. n. v. pocrov.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pocrov, pocrove și pocroave s. n. (Înv. și reg.) 1. Pocrovăț (1). 2. Pânză care se pune pe fața mortului. 3. (În forma pocroavele) Sărbătoare creștină la 29 august, când se sărbătorește tăierea capului sf. Ioan Botezătorul, precum și la 1 octombrie, când se prăznuiește acoperământul Maicii Domnului. [Var.: procov s. n.] – Din sl. pokroŭ.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N11) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
procov, procoavesubstantiv neutru
- 1. Văl, pânză cu care se acoperă diverse lucruri; pătură, postav ordinar. DLRLCsinonime: acoperământ postav pătură
- M-a trimis doamna de sus la a de jos, să-i dai un procov neurzit, nețăsut, necroit (Gheața). PĂSCULESCU, L. P. 84. DLRLC
-
etimologie:
- pokrovŭ DLRM