6 definiții pentru pocneală (pl. -ele) pocăneală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pocnea1 sf [At: NEGRUZZI, S. I, 191 / V: (reg) ~căn~ / Pl: ~eli, ~ele / E: pocni + -eală] 1 (Pop) Pocnire (1). 2-4 (Pex) Pocnet2 (1-3). 5 (Buc) Piatră mai mare așezată pe prichiciul varniței săpate într-un mal și formând bolta sau legătura acesteia.

POCNEÁLĂ, pocneli, s. f. Faptul de a pocni; p. ext. pocnet. [Pl. și: pocnele] – Pocni + suf. -eală.

pocănea sf vz pocneală1


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pocneálă s. f., g.-d. art. pocnélii; pl. pocnéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POCĂNEÁLĂ s. v. bocănit.

POCĂNEA s. bocăneală, bocănit, bocănitură, pocănit, pocănitură, (reg.) bontăneală, bontănitură. (Se aude o ~ ritmică.)

Intrare: pocneală (pl. -ele)
pocneală (pl. -ele) substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pocnea
  • pocneala
plural
  • pocnele
  • pocnelele
genitiv-dativ singular
  • pocnele
  • pocnelei
plural
  • pocnele
  • pocnelelor
vocativ singular
plural
pocăneală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pocănea
  • pocăneala
plural
genitiv-dativ singular
  • pocăneli
  • pocănelii
plural
vocativ singular
plural