opțiuni
  • info

O definiție pentru pocănit (part.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POCNI, pocnesc, vb. IV. 1. Intranz. A răsuna cu un zgomot scurt și sec; a detuna. ♦ (Despre uși, ferestre etc.) A se izbi, a se trânti cu putere și cu zgomot. ♦ Fig. A izbucni pe neașteptate, a se declanșa. ♦ (Despre încheieturi, oase, degete) A trosni (prin întindere sau răsucire). ◊ Expr. A-i pocni (cuiva) fălcile = a-i trosni cuiva fălcile. 2. Tranz. și intranz. (Adesea fig.) A lovi scurt și cu putere. ♦ Tranz. A lovi drept în țintă. 3. Intranz. A se sparge, a crăpa (cu violență și zgomot). ♦ A se rupe (prin întindere, solicitare prea mare etc.). [Var.: pocăni vb. IV] – Poc + suf. -(ă)ni.

Intrare: pocănit (part.)
pocănit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pocănit
  • pocănitul
  • pocănitu‑
  • pocănită
  • pocănita
plural
  • pocăniți
  • pocăniții
  • pocănite
  • pocănitele
genitiv-dativ singular
  • pocănit
  • pocănitului
  • pocănite
  • pocănitei
plural
  • pocăniți
  • pocăniților
  • pocănite
  • pocănitelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pocni, pocnescverb

  • 1. intranzitiv A răsuna cu un zgomot scurt și sec. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: detuna plesni trosni
    • format_quote În popasul de sus au stat ș-au ascultat cum pocnește gheața într-un pîrîu din vale, cine știe unde. SADOVEANU, B. 215. DLRLC
    • format_quote Undeva porniră răzlețe focuri de arme. Se întețiră un timp. Tăcură iar. Mai pocni departe un glonț întîrziat. C. PETRESCU, T. II 13. DLRLC
    • format_quote Perechile de șine se multiplicau, se apropiau, se întretăiau. Roțile pocneau tot mai des peste încrucișări. REBREANU, R. I 13. DLRLC
    • format_quote Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacăra lor geme. COȘBUC, P. I 191. DLRLC
    • format_quote Sofron Vesbianu pocnea din degete, înaintînd spre cîine. C. PETRESCU, Î. II 93. DLRLC
    • format_quote Pocnind din bici pe lîngă boi, în zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COȘBUC, P. I 93. DLRLC
    • format_quote Moș Nichifor avea o biciușcă de cele de cînepă, împletită de mîna lui și cu șfichiul de mătasă, cu care pocnea de-ți lua auzul. CREANGĂ, P. 107. DLRLC
    • format_quote Merge tot mereu Voinicelul meu Din frunze pocnind, Codri vechi trezind. ALECSANDRI, P. P. 62. DLRLC
    • format_quote poetic Tunete bătrîne pe-a certurilor vatră Pocnesc cu-a lor ciocane. EMINESCU, O. IV 305. DLRLC
    • 1.1. (Despre uși, ferestre etc.) A se izbi, a se trânti cu putere și cu zgomot. DEX '09 DEX '98
    • 1.2. figurat A izbucni pe neașteptate, a se declanșa. DEX '09 DEX '98
      sinonime: declanșa izbucni
    • 1.3. (Despre încheieturi, oase, degete) A trosni (prin întindere sau răsucire). DEX '09 DEX '98
      sinonime: trosni
      • chat_bubble A-i pocni (cuiva) fălcile = a-i trosni cuiva fălcile. DEX '09 DEX '98
        • diferențiere expresie A-i pocni cuiva fălcile, se zice despre cel care mănâncă lacom. DLRLC
  • 2. tranzitiv intranzitiv adesea figurat A lovi scurt și cu putere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Își pocni caii și birja porni. DUMITRIU, N. 80. DLRLC
    • format_quote Cucoana Aretia și-a pocnit palmele una de alta, a holbat ochii mari... și s-a uitat la mine. SADOVEANU, O. VIII 46. DLRLC
    • format_quote figurat La orice împrejurare, te pocnea cu o anecdotă. SADOVEANU, O. VI 33. DLRLC
    • format_quote Pocni cu sbiciul în cătanele împăratului. RETEGANUL, P. I 10. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A lovi drept în țintă. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Iată chiot s-auzea, Buzduganul vîjîia, Drept în ușă că pocnea. ANT. LIT. POP. I 423.
      • format_quote Apoi durda-și întindea Și-n plin durda lui pocnea. Potirașii gios cădea, în sînge se vîrcolea. ALECSANDRI, P. P. 88.
      • diferențiere popular A izbi cu zgomot (ținta). DLRLC
  • 3. intranzitiv A se sparge, a crăpa (cu violență și zgomot). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: crăpa sparge
    • format_quote Gurița ei gîndeai că-i cerașă pocnită în două. RETEGANUL, P. IV 3. DLRLC
    • format_quote Nu știu ce face de-i pocnește lui Dănilă un ochi din cap. CREANGĂ, P. 58. DLRLC
    • 3.1. A se rupe (prin întindere, solicitare prea mare etc.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: rupe
      • format_quote Vijelia... face să se cutremure și să pocnească pînza întinsă peste capătul bărcii. DUMITRIU, P. F. 17. DLRLC
      • format_quote Și pe Gruia că-l punea... Tot în lanț Pînă-n grumazi. Da el numai se clătea, Toate ferele pocnea. BIBICESCU, P. P. 296. DLRLC
      • format_quote Turcii iar că l-o legat Cu o vînă de bou... oricît o mai smîncit Vîna n-o pocnit. ȘEZ. IV 9. DLRLC
  • 4. intranzitiv neobișnuit Brodi, nimeri. DLRLC
    sinonime: brodi nimeri
    • format_quote Merge numai într-un noroc, unde va pocni, să pocnească. ȚICHINDEAL, F. 24. DLRLC
etimologie:
  • Poc + sufix -(ă)ni. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.