5 definiții pentru poșodic (mulțime; -uri)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

poșodic[1] sn vz poșidic

  1. Variantă nemenționată în definiția principală — LauraGellner

POȘODÍC s. n., s. m. v. poșidic.

poșidic n. 1. spuză de copii mici: atâta poșidic; 2. se zice de ceva mic și mult: poșidicul de vânat ce-i tot ieșia înainte ISP. [Mold. poșodic: de origină necunoscută].

poșidíc și poșodíc n., pl. urĭ (ung. posodék și poszadék, mulțime de vietățĭ micĭ. V. foșnesc). Vest. Fam. Cîrd de copiĭ, de puĭ, de animale micĭ: avea un poșidic de copiĭ acasă, am vînat numaĭ poșidic, am prins numaĭ poșidic (peștĭ micĭ). S. m. Copil: niște poșidicĭ. Iron. Prichindel, stîrpitură, buricu pămîntuluĭ. – Și pojidic, pojodic (Mold.), pojirdic (Tec.), poșildic, poșindic, poșirdic. V. fîță, ciledĭ, stol. V. pojijie.

Intrare: poșodic (mulțime; -uri)
poșodic (mulțime; -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poșodic
  • poșodicul
  • poșodicu‑
plural
  • poșodicuri
  • poșodicurile
genitiv-dativ singular
  • poșodic
  • poșodicului
plural
  • poșodicuri
  • poșodicurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)