8 definiții pentru plevușcă (pl. -ște)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLEVÚȘCĂ, plevuști și plevuște, s. f. (De obicei cu sens colectiv) 1. Nume dat peștilor mărunți de orice specie sau speciilor care nu ating dimensiuni mari. Compus: plevușca-de-baltă = peștișor foarte mic, cu trupul subțiat către coadă, avînd de-a lungul șirei spinării și pe burtă niște spini cu care se apără de peștii mai mari. 2. Fig. Grup de oameni de puțină însemnătate, obscur, mărunt. Bietul Aghiuță! știa el de ce sta pitit pîntre plevușcă, măcar că era un drac și jumătate: bănuise ce-l aștepta. CARAGIALE, O. III 28.

PLEVÚȘCĂ ~ti și ~te f. 1) Pește dulcicol de talie mică, cu corpul alungit, acoperit cu solzi mărunți, având o dungă albastră-închisă pe părțile laterale. ◊ ~-de-baltă pește dulcicol de talie mică, cu corpul plat, având pe spinare și pe abdomen spini protectori. 2) Orice pește mărunt. 3) fig. Grup de persoane de mică importanță. [G.-D. plevuștii; Pl. și plevuște] /pleavă + suf. ~ușcă

plevușcă f. 1. peștișor mărunt; 2. fig. om obscur: plevușcă ridicată dintre negustorime. [Lit. pleavă de pește].

plevúșcă f. col. (poate dim. d. pleavă, dar maĭ probabil var. din pléviță 1). Un peștișor verzuĭ (leucaspius delineatus). Pleviță, albitură, pește mărunt: bĭata plevușcă adunată acolo = în vîrșă (Chir. VR. 8, 7-8, 51). Fig. Prostime, plebe, lume maĭ de jos; stătea pitit pintre plevușcă (Car. VR. 1909, 11, 209). V. chisagă și fîță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!plevúșcă s. f., g.-d. art. plevúștii; pl. plevúști

plevúșcă s. f., g.-d. art. plevúștii/plevúștei; pl. plevúști/plevúște


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PLEVÚȘCĂ s. (IHT.) 1. (Leucaspius delineatus) fufă, (rar) plevuică, (reg.) chișoarcă, fâță, pleavă, sârmă, sârmuliță. 2. v. albitură.

PLEVUȘCĂ s. (IHT.) 1. (Leucaspius delineatus) fufă, (rar) plevuică, (reg.) chișoarcă, fîță, pleavă, sîrmă, sîrmuliță. 2. albitură, baboiaș, caracudă, mărunțiș, (rar) plevuică, (reg.) chisoagă, pleviță. (~ se numește orice pește mărunt.)

Intrare: plevușcă (pl. -ște)
plevușcă (pl. -ște) substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plevușcă
  • plevușca
plural
  • plevuște
  • plevuștele
genitiv-dativ singular
  • plevuște
  • plevuștei
plural
  • plevuște
  • plevuștelor
vocativ singular
plural