!Pleiadele (constelație) s. propriu f. pl. art., neart. Pleiade (Din ~ face parte și o stea dublă.)

PLEIADELE s. pl. art. (ASTRON.) (pop.) găina (art.), găinușa (art.), cloșca-cu-pui (art.), păstorul-cu-oile (art.), (reg.) cloța (art.).

Pleiade = Pleiades.

PLEIADE 1. (În mitologia greacă) Cele șapte fiice ale lui Atlas și ale oceanidei Pleiona: Asteropa, Maia, Electra, Taigeta, Alcione, Celena și Meropa. Îndurerate de suferința tatălui lor, au fost metamorfozate de Zeus în stele, alcătuind constelația cu același nume. 2. Roi de stele din constelația Taurul, situat la c. 420 ani-lumină de Soare, situat într-un spațiu cu diametrul de c. 15 ani-lumină. Cu ochiul liber se văd șase, cea mai strălucitoare fiind Alciona. Descoperit în 1859. Numele popular: Cloșca cu pui.