14 definiții pentru plecăciune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLECĂCIÚNE, plecăciuni, s. f. Îndoire, înclinare a corpului în fața cuiva în semn de respect sau de salut; p. ext. supunere, ascultare, reverență, respect; modestie. ◊ (În formule de salut) Plecăciune, părinte!Pleca + suf. -ăciune.

plecăciune sf [At: DOSOFTEI, PS. 78/7 / Pl: ~ni / E: pleca + -ăciune] (Înv) 1 Îndoire, aplecare, înclinare a capului și a trupului în semn de respect, de venerație, de supunere etc. Si: (înv) plecare (3), (reg) plocon. 2-3 (Pex) (Act, manifestare de) supunere. 4-5 (Manifestare de) respect. 6-7 (Manifestare de) devotament. 8 (Pex) Modestie. 9 (Bis) Smerenie. 10 (Rar) Lăsare în jos a privirii, a ochilor. 11 Înclinare. 12 Atracție.

PLECĂCIÚNE, plecăciuni, s. f. Îndoire, înclinare a trupului în fața cuiva în semn de respect sau de salut; p. ext. supunere, ascultare, reverență, respect; modestie. ◊ (În formule de salut) Plecăciune, părinte!Pleca + suf. -ăciune.

PLECĂCIÚNE, plecăciuni, s. f. 1. Aplecare; înclinare a corpului în fața cuiva, în semn de respect sau de salut; închinăciune, reverență. Cînd îl ocărăști îți face plecăciune, iar cînd îl lauzi, își împreună mînile pe piept și închide ochii. STĂNOIU, C. I. 84. Răspunse doar cu o înclinare din cap plecăciunii studentului. REBREANU, I. 100. Închinîndu-i-se cu mare plecăciune, i-au zis... ISPIRESCU, L. 130. ◊ (În formule de salut; familiar, astăzi mai mult glumeț sau ironic) Salutăm pe conu Mirel!... Plecăciune, coane Pascule! GALAN, Z. R. 6. Ei!... Dumneata ești, frate Abu-Hasan? mă-nchin cu plecăciune. CARAGIALE, O. III 78. Vi le spun aceste... ca să nu vă mai osteniți a le afla.Mă închin cu plecăciune! NEGRUZZI, S. I 199. 2. (Învechit) Supunere, respect, ascultare. Cu fiască plecăciune sărut mîna dumitale, babacă. KOGĂLNICEANU, S. 1 ◊ (Glumeț) Din somn noaptea mă deștept Și cu multă plecăciune rima mîndră o aștept. ALEXANDRESCU, M. 250.

PLECĂCIÚNE ~i f. 1) Aplecare a capului sau a corpului în fața cuiva (în semn de respect sau de salut); închinăciune. 2) Atitudine respectuoasă și umilă față de cineva; smerenie; ascultare. /a se pleca + suf. ~ăciune

plecăciune f. acțiunea de a se pleca și efectul ei: 1. salutare adâncă, închinăciune: veniau cu multă plecăciune GR. AL.; 2. formulă de salutare: plecăciune!

plecăcĭúne f. (d. lat. plĭcátio, -ónis saŭ d. rom. plecat). Închinăcĭune, reverență, salut pin aplecarea corpuluĭ. Plecăcĭune! cuvînt de salutare întrebuințat de popor, ĭar de intelectualĭ numaĭ în glumă. (Azĭ se zice maĭ mult „salutare” între intimĭ și „vă salut” față de un superior).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plecăciune s. f., g.-d. art. plecăciunii; pl. plecăciuni

plecăciune s. f., g.-d. art. plecăciunii; pl. plecăciuni

plecăciúne s. f., g.-d. art. plecăciúnii; pl. plecăciúni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLECĂCIÚNE s. v. ascultare, cumințenie, docilitate, supunere.

PLECĂCIUNE s. compliment, închinăciune, mătanie, ploconeală, reverență, temenea, (reg.) plocon, (înv.) plecare, (turcism înv.) talîm, (fam. rar) selamlîc. (I-a făcut o ~ adîncă.)

plecăciune s. v. ASCULTARE. CUMINȚENIE. DOCILITATE. SUPUNERE.

Intrare: plecăciune
plecăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plecăciune
  • plecăciunea
plural
  • plecăciuni
  • plecăciunile
genitiv-dativ singular
  • plecăciuni
  • plecăciunii
plural
  • plecăciuni
  • plecăciunilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plecăciune, plecăciunisubstantiv feminin

  • 1. Îndoire, înclinare a corpului în fața cuiva în semn de respect sau de salut. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Cînd îl ocărăști îți face plecăciune, iar cînd îl lauzi, își împreună mînile pe piept și închide ochii. STĂNOIU, C. I. 84. DLRLC
    • format_quote Răspunse doar cu o înclinare din cap plecăciunii studentului. REBREANU, I. 100. DLRLC
    • format_quote Închinîndu-i-se cu mare plecăciune, i-au zis... ISPIRESCU, L. 130. DLRLC
    • format_quote (În formule de salut) Plecăciune, părinte! DEX '09 DEX '98
    • format_quote (În formule de salut) Salutăm pe conu Mirel!... Plecăciune, coane Pascule! GALAN, Z. R. 6. DLRLC
    • format_quote (În formule de salut) Ei!... Dumneata ești, frate Abu-Hasan? mă-nchin cu plecăciune. CARAGIALE, O. III 78. DLRLC
    • format_quote (În formule de salut) Vi le spun aceste... ca să nu vă mai osteniți a le afla. – Mă închin cu plecăciune! NEGRUZZI, S. I 199. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Ascultare, modestie, respect, supunere. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cu fiască plecăciune sărut mîna dumitale, babacă. KOGĂLNICEANU, S. 1. DLRLC
      • format_quote glumeț Din somn noaptea mă deștept Și cu multă plecăciune rima mîndră o aștept. ALEXANDRESCU, M. 250. DLRLC
etimologie:
  • Pleca + sufix -ăciune. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.