5 definiții pentru pleasc

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLEASC interj. Onomatopee care imită zgomotul produs de limbă când se desprinde brusc de cerul gurii (când se mănâncă cu lăcomie). – Onomatopee.

PLEASC interj. Onomatopee care imită zgomotul produs de limbă când se desprinde brusc de cerul gurii (când se mănâncă cu lăcomie). – Onomatopee.

pleasc i [At: DELAVRANCEA, H. T. 11 / E: fo cf pleosc] Cuvânt care imită zgomotul produs de lovirea limbii de cerul gurii.

PLEASC interj. Onomatopee care redă zgomotul făcut de limbă cînd se desprinde brusc de cerul-gurii sau zgomotul pe care-l fac unele persoane cînd mănîncă. Șterpelește icrele de cosac. Rupe o bucățică, îi face vînt. Pleasc, pleasc. DELAVRANCEA, H. T. 11.

PLEASC interj. (se folosește repetat, pentru a reda zgomotul produs de limbă când se desprinde brusc de cerul gurii). /Onomat.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: pleasc
pleasc interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pleasc
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pleascinterjecție

  • 1. Onomatopee care imită zgomotul produs de limbă când se desprinde brusc de cerul gurii (când se mănâncă cu lăcomie). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Șterpelește icrele de cosac. Rupe o bucățică, îi face vînt. Pleasc, pleasc. DELAVRANCEA, H. T. 11. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.