opțiuni
  • info

9 definiții pentru plătitor (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLĂTITOR, -OARE, plătitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care efectuează o plată, care plătește; platnic. – Plăti + suf. -tor.

PLĂTITOR, -OARE, plătitori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care efectuează o plată, care plătește; platnic. – Plăti + suf. -tor.

plătitor, ~oare [At: CORESI, EV. 480 / Pl: ~i, ~oare / E: plăti + -tor] 1-2 a, smf (Persoană fizică sau juridică) care plătește. 3-4 smf, a Platnic (1-2). 5 a (Îvr) Care răsplătește. 6 a (Îvr) Compătimitor. 7 a (Îvr) Iertător.

PLĂTITOR, -OARE, plătitori, -oare, adj. Care efectuează o plată. Casier plătitor. ▭ Clasele plătitoare de dări erau clăcașii. I. IONESCU, D. 117.

PLĂTITOR ~oare (~ori, ~oare) și substantival (despre persoane) Care plătește sau trebuie să plătească; platnic. /a plăti + suf. ~tor

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

plătitor adj. m., s. m., pl. plătitori; adj. f., s. f. sg. și pl. plătitoare

plătitor adj. m., s. m., pl. plătitori; adj. f., s. f. sg. și pl. plătitoare

plătitor s. m., adj. m., pl. plătitori; f. sg. și pl. plătitoare, g.-d. sg. art. plătitoarei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PLĂTITOR s., adj. v. platnic.

PLĂTITOR s., adj. platnic. (Bun ~.)

Intrare: plătitor (adj.)
plătitor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plătitor
  • plătitorul
  • plătitoru‑
  • plătitoare
  • plătitoarea
plural
  • plătitori
  • plătitorii
  • plătitoare
  • plătitoarele
genitiv-dativ singular
  • plătitor
  • plătitorului
  • plătitoare
  • plătitoarei
plural
  • plătitori
  • plătitorilor
  • plătitoare
  • plătitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

plătitor, plătitorisubstantiv masculin
plătitoare, plătitoaresubstantiv feminin
plătitor, plătitoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care efectuează o plată, care plătește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: platnic
    • format_quote Casier plătitor. DLRLC
    • format_quote Clasele plătitoare de dări erau clăcașii. I. IONESCU, D. 117. DLRLC
etimologie:
  • Plăti + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.