47 de definiții pentru picior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICIÓR, picioare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold până la vârful degetelor, și fiecare dintre membrele celorlalte viețuitoare, care servesc la susținerea corpului și la deplasarea în spațiu. ◊ Loc. adj. Bun (sau iute) de picior (sau de picioare) = iute, sprinten. ◊ Loc. adv. În (sau pe) picioare sau (fam.) d(e)-a-n picioarele = în poziție verticală; sus. În vârful picioarelor = cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare; p. ext. fără a face zgomot, tiptil. Cu piciorul (sau picioarele) = fără mijloc de locomoție, pe jos. Din cap până în picioare = de sus și până jos, în întregime; cu desăvârșire. Pe picior greșit = (la unele jocuri sportive) nepregătit pentru a para acțiunea adversarului sau, p. gener., pentru a răspunde unei provocări. ◊ Expr. Unde-ți stau picioarele îți va sta și capul = vei plăti cu viața (dacă nu vei face un anumit lucru). A sări drept (sau ars) în picioare = a se ridica repede, brusc. A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare = a) a se însănătoși după o boală (lungă); b) a se reface din punct de vedere material. A vedea (pe cineva) pe (sau în) picioare = a vedea pe cineva sănătos. (Glumeț sau ir.) Are numai (atâția...) ani pe un picior = are o vârstă mai mare decât cea pe care o mărturisește. A pune piciorul (undeva) = a călca, a păși, p. ext., a pătrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva. A pune pe picioare = a) a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze; b) a îngriji un bolnav și a-l însănătoși. A scula (sau a pune etc.) în picioare = a mobiliza în vederea unei acțiuni. A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (sau din, de pe) picioare ori d(e)-a-n picioarele = a slăbi, a se prăpădi cu încetul. A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (ușor), fără a zăcea la pat. (A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte. A vedea pe cineva cu picioarele înainte = a vedea pe cineva mort. A sta (sau a fi) în picioarele cuiva = a împiedica, a încurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun. A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = a) a exista sau a continua să existe; b) (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat; c) a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală. E tată-său (sau mamă-sa etc.) în picioare = seamănă întocmai, e leit cu tatăl său (sau cu mama sa etc.). A sări într-un picior = a se bucura mult. Cât te-ai întoarce (sau învârti) într-un picior = repede de tot, într-o clipă. (Fam.) A o lua (sau a o apuca) la picior sau a-și lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a începe să fugă (repede), a o lua la goană; a încerca să se facă nevăzut prin fugă. A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau (reg.) a nu-și mai strânge picioarele = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult. A-și bate (sau a-și rupe) picioarele = a umbla mult, a obosi de prea multă alergătură. (Pop.) A prinde (undeva) picior = a se așeza, a se stabili undeva. A cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva = a se ruga (umil) de cineva; a se umili înaintea cuiva. A călca (pe cineva) pe picior = a) a preveni pe cineva (călcându-l pe încălțăminte) să nu facă sau să nu spună ceva; b) a face sau a spune (cuiva) ceva supărător. (Pop. și fam.) A vorbi (sau a scrie etc.) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etc.) greșit (logic sau gramatical) ori fără talent; p. ext. a scrie urât, a mâzgăli. Fără cap și fără picioare = fără logică, lipsit de sens. (Fam.) A face (sau a căpăta) picioare = (despre obiecte) a dispărea. (A sta sau a ședea etc.) picior peste picior = (a ședea într-o poziție comodă) cu o parte a unui picior ridicată și așezată peste celălalt picior. Cu coada între picioare = rușinat, umilit. A (se) lua peste picior = a (se) ironiza, a-și bate joc. A călca (pe cineva sau ceva) în picioare = a distruge, a nimici; a disprețui, a desconsidera. A pune (sau a așterne, a închina etc. ceva) la picioarele cuiva = a închina, a oferi cuiva (ceva) în semn de supunere, de prețuire, de omagiu. A-i pune (cuiva) capul sub picior = a omorî pe cineva. A bate din picior = a încerca să-și impună voința; a se răsti, a comanda. A(-i) pune (cuiva) piciorul în prag = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic. A da din mâini și din picioare = a face tot posibilul pentru a duce o acțiune la bun sfârșit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc. (Fam.) A sta cu picioarele în apă rece = a se gândi profund și îndelung la ceva. A fi (sau a se afla etc.) pe picior de pace (sau de război) = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război). A fi pe picior de egalitate (sau pe același picior) cu cineva = a se bucura de aceleași drepturi, a avea aceeași situație cu altcineva. A da cu piciorul = a respinge sau a lăsa să-i scape un prilej favorabil. A trăi pe picior mare = a duce o viață de belșug, a cheltui mult. Parcă l-a apucat (sau l-a prins) pe Dumnezeu de (un) picior, se spune despre cineva care trăiește o bucurie mare și neașteptată. A fi (sau a sta) pe picior de ducă (sau de plecare) = a fi gata de plecare. A lega (pe cineva) de mâini și de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acționeze. A(-și) tăia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a(-și) periclita situația. A cădea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ține, a nu (mai) putea sta pe picioare, a nu-l (mai) ține etc. picioarele, se spune despre un om care și-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit. A i se tăia (sau a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.). (Nici) picior de... = nimeni, (nici) urmă de..., (nici) țipenie. Negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă. ◊ Compuse: (Bot.) piciorul-caprei = plantă erbacee de pădure, cu frunze palmate cu trei diviziuni și cu flori albe sau roșietice (Aegopodium podagraria); piciorul-cocoșului = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate și cu flori galbene (Ranunculus). ♦ Picior (1) de animal sau de pasăre fript sau fiert (pentru a fi mâncat). 2. Proteza unui picior (1). 3. P. anal. Nume dat unor părți de obiecte, de construcții sau unor obiecte, instrumente etc. care seamănă cu piciorul (1) și servesc ca suport, ca element de susținere, de fixare etc. ♦ Partea de jos, apropiată de pământ, a tulpinii unei plante; p. ext. rădăcină. 4. P. anal. Element al unei construcții care servește la susținerea și la legarea ei de teren; partea de jos, masivă, a unei construcții, a unui zid etc. ♦ Picior de siguranță = parte din masivul unui zăcământ lăsată neexploatată în scopul protecției unor lucrări sau a unor construcții de la suprafață. 5. P. anal. Partea de jos a unui munte, a unui deal etc.; zonă mai largă de la baza unei forme de relief. 6. (Reg.) Regulator (la plug). ♦ Coada coasei. 7. (Mat.; în sintagma) Piciorul perpendicularei = intersecția unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular. 8. Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. 9. Unitate ritmică a unui vers, compusă dintr-un număr fix de silabe lungi și scurte sau accentuate și neaccentuate. – Lat. petiolus.

PICIÓR, picioare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold până la vârful degetelor, și fiecare dintre membrele celorlalte viețuitoare, care servesc la susținerea corpului și la deplasarea în spațiu. ◊ Loc. adj. Bun (sau iute) de picior (sau de picioare) = iute, sprinten. ◊ Loc. adv. În (sau pe) picioare sau (fam.) d(e)-a-n picioarele = în poziție verticală; sus. În vârful picioarelor = cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare; p. ext. fără a face zgomot, tiptil. Cu piciorul (sau picioarele) = fără mijloc de locomoție, pe jos. Din cap până în picioare = de sus și până jos, în întregime; cu desăvârșire. Pe picior greșit = (la unele jocuri sportive) nepregătit pentru a para acțiunea adversarului sau, p. gener., pentru a răspunde unei provocări. ◊ Expr. Unde-ți stau picioarele îți va sta și capul = vei plăti cu viața (dacă nu vei face un anumit lucru). A sări drept (sau ars) în picioare = a se ridica repede, brusc. A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare = a) a se însănătoși după o boală (lungă); b) a se reface din punct de vedere material. A vedea (pe cineva) pe (sau în) picioare = a vedea pe cineva sănătos. (Glumeț sau ir.) Are numai (atâția...) ani pe un picior = are o vârstă mai mare decât cea pe care o mărturisește. A pune piciorul (undeva) = a călca, a păși, p. ext., a pătrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva. A pune pe picioare = a) a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze; b) a îngriji un bolnav și a-l însănătoși. A scula (sau a pune etc.) în picioare = a mobiliza în vederea unei acțiuni. A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (sau din, de pe) picioare ori d(e)-a-n picioarele = a slăbi, a se prăpădi cu încetul. A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (ușor), fără a zăcea la pat. (A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte. A vedea pe cineva cu picioarele înainte = a vedea pe cineva mort. A sta (sau a fi) în picioarele cuiva = a împiedica, a încurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun. A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = a) a exista sau a continua să existe; b) (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat; c) a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală. E tată-său (sau mamă-sa etc.) în picioare = seamănă întocmai, e leit cu tatăl său (sau cu mama sa etc.). A sări într-un picior = a se bucura mult. Cât te-ai întoarce (sau învârti) într-un picior = repede de tot, într-o clipă. (Fam.) A o lua (sau a o apuca) la picior sau a-și lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a începe să fugă (repede), a o lua la goană; a încerca să se facă nevăzut prin fugă. A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau (reg.) a nu-și mai strânge picioarele = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult. A-și bate (sau a-și rupe) picioarele = a umbla mult, a obosi de prea multă alergătură. (Pop.) A prinde (undeva) picior = a se așeza, a se stabili undeva. A cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva = a se ruga (umil) de cineva; a se umili înaintea cuiva. A călca (pe cineva) pe picior = a) a preveni pe cineva (călcându-l pe încălțăminte) să nu facă sau să nu spună ceva; b) a face sau a spune (cuiva) ceva supărător. (Pop. și fam.) A vorbi (sau a scrie etc.) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etc.) greșit (logic sau gramatical) ori fără talent; p. ext. a scrie urât, a mâzgăli. Fără cap și fără picioare = fără logică, lipsit de sens. (Fam.) A face (sau a căpăta) picioare = (despre obiecte) a dispărea. (A sta sau a ședea etc.) picior peste picior = (a ședea într-o poziție comodă) cu o parte a unui picior ridicată și așezată peste celălalt picior. Cu coada între picioare = rușinat, umilit. A (se) lua peste picior = a (se) ironiza, a-și bate joc. A călca (pe cineva sau ceva) în picioare = a distruge, a nimici; a disprețui, a desconsidera. A pune (sau a așterne, a închina etc. ceva) la picioarele cuiva = a închina, a oferi cuiva (ceva) în semn de supunere, de prețuire, de omagiu. A-i pune (cuiva) capul sub picior = a omorî pe cineva. A bate din picior = a încerca să-și impună voința; a se răsti, a comanda. A(-i) pune (cuiva) piciorul în prag = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic. A da din mâini și din picioare = a face tot posibilul pentru a duce o acțiune la bun sfârșit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc. (Fam.) A sta cu picioarele în apă rece = a se gândi profund și îndelung la ceva. A fi (sau a se afla etc.) pe picior de pace (sau de război) = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război). A fi pe picior de egalitate (sau pe același picior) cu cineva = a se bucura de aceleași drepturi, a avea aceeași situație cu altcineva. A da cu piciorul = a respinge sau a lăsa să-i scape un prilej favorabil. A trăi pe picior mare = a duce o viață de belșug, a cheltui mult. Parcă l-a apucat (sau l-a prins) pe Dumnezeu de (un) picior, se spune despre cineva care trăiește o bucurie mare și neașteptată. A fi (sau a sta) pe picior de ducă (sau de plecare) = a fi gata de plecare. A lega (pe cineva) de mâini și de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acționeze. A(-și) tăia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a(-și) periclita situația. A cădea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ține, a nu (mai) putea sta pe picioare, a nu-l (mai) ține etc. picioarele, se spune despre un om care și-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit. A i se tăia (sau a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.). (Nici) picior de... = nimeni, (nici) urmă de..., (nici) țipenie. Negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă. ◊ Compuse: (Bot.) piciorul-caprei = plantă erbacee de pădure, cu frunze palmate cu trei diviziuni și cu flori albe sau roșietice (Aegopodium podagraria); piciorul-cocoșului = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate și cu flori galbene (Ranunculus). ♦ Picior (1) de animal sau de pasăre fript sau fiert (pentru a fi mâncat). 2. Proteza unui picior (1). 3. P. anal. Nume dat unor părți de obiecte, de construcții sau unor obiecte, instrumente etc. care seamănă cu piciorul (1) și servesc ca suport, ca element de susținere, de fixare etc. ♦ Partea de jos, apropiată de pământ, a tulpinii unei plante; p. ext. rădăcină. 4. P. anal. Element al unei construcții care servește la susținerea și la legarea ei de teren; partea de jos, masivă, a unei construcții, a unui zid etc. ♦ Picior de siguranță = parte din masivul unui zăcământ lăsată neexploatată în scopul protecției unor lucrări sau a unor construcții de la suprafață. 5. P. anal. Partea de jos a unui munte, a unui deal etc.; zonă mai largă de la baza unei forme de relief. 6. (Reg.) Regulator (la plug). ♦ Coada coasei. 7. (Mat.; în sintagma) Piciorul perpendicularei = intersecția unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular. 8. Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări. 9. Unitate ritmică a unui vers, compusă dintr-un număr fix de silabe lungi și scurte sau accentuate și neaccentuate. – Lat. petiolus.

PICIÓR, picioare, s. n. 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale omului și fiecare dintre membrele pe care se sprijină corpul celorlalte viețuitoare și care servesc la umblat. Plecă în goană spre deal... Pămîntul duduia sub picioarele lui. BUJOR, S. 127. Calul fiului de crai începe a sări în două picioare. CREANGĂ, P. 185. Cînd își pun copilu-n leagăn, Cu-n picior încet îl leagăn'. EMINESCU, L. P. 143. Acum e legat mai tare, Și de mini și de picioare, Cu lanțuri și cu zăvoare! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287. ◊ (Formulă de amenințare) Unde-ți stau picioarele, îți va sta și capul = ți se va tăia capul. Să te duci să-mi aduci herghelia de iepe cu armăsarul ei cu tot... căci de nu... unde-ți stau picioarele, iți va sta și capul. ISPIRESCU, L. 26. ◊ Loc. adj. Bun (sau iute) de picior = iute, sprinten. ◊ Loc. adv. În (sau din) picioare sau d(e)-a-n picioarele = fără a fi așezat; în poziție verticală. Au gustat ceva din picioare, după cum era obiceiul. SADOVEANU, P. M. 182. În picioare, la umbra duzilor, femei înalte, rumene la față, curat îmbrăcate, întind pe rișchitor firele galbene de borangic. VLAHUȚĂ, O. A. II 132. Într-o a cincea luntre sînt cîntăreți care suflă, d-a-n picioarele, în flaute. ODOBESCU, S. III 110. În vîrful picioarelor = fără a face zgomot, pe neobservate, tiptil. Domițian își luă cărțile și – în vîrful picioarelorse strecură pe nesimțite printre bănci afară. BASSARABESCU, V. 3. Cu piciorul sau cu picioarele = pe jos. Ceva mai încolo, la zece minute cu piciorul, sînt binefăcătoarele izvoare – vestitele ape minerale de la Căciulata. VLAHUȚĂ, O. A. II 139. Din cap pînă în picioare v. cap1 (11). ◊ Expr. A se scula (sau a se ridica) în picioare = a se scula de jos, a se ridica în poziție verticală. Stroe se sculă în picioare și fluieră la început ca un semnal. PREDA, Î. 147. S-au ridicat toți în picioare. CARAGIALE, P. 26. A sări drept (sau ars) în picioare = a se ridica repede, brusc. Sări drept în picioare și plecă hotărît. BUJOR, S. 25. Nurorile atunci sar arse în picioare și cele mari încep a tremura ca varga de frică. CREANGĂ, P. 11. Are numai (atîția...) ani pe un picior = are o vîrstă mai mare decît cea pe care o mărturisește. A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare = a se însănătoși după o boală lungă; fig. a se reface din punct de vedere material. Odihnă îi trebuie și îngrijire bună și să vezi că în scurt e pe picioare. SADOVEANU, O. I 37. Cojocaru lupta încă din greu cu nevoile, căci nu se pusese bine pe picioare cu tot ajutorul dat de Tudor. CAMIL PETRESCU, O. II 64. Eu zic bodaprosti lui dumnezeu că-l văd în picioare. Cît am tras cu boala luinumai inima mea știe. VLAHUȚĂ, O. A. 428. A pune piciorul (undeva) = a călca, a păși, p. ext. a pătrunde, a se instala undeva; a se duce undeva, a frecventa pe cineva. În doi ani n-a pus piciorul afară din tîrg. GALAN, Z. R. 65. Fac puține vizite și la teatru încă n-am pus piciorul. ALECSANDRI, S. 274. Dragă mi-e lelița naltă Și la mers cam legănată.. Unde ea-și pune piciorul Se aprinde chiar mohorul. BIBICESCU, P. P. 364. A pune pe picioare = a) (cu privire la lucruri, acțiuni etc.) a organiza, a face să meargă, să funcționeze. Eu v-ajut... Cu asemenea metode? Ca să dezorganizezi munca?...Dimpotrivă, abia acu o pun pe picioare. V. ROM. august 1953, 43; b) (cu privire la persoane) a face sănătos, a însănătoși. Cu coada între picioare v. coadă (1). A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (din sau de pe) picioare sau d(e)-a-n picioarele = a slăbi, a se prăpădi pe încetul. Mă topesc de-a-n picioarele de dorul părinților mei. ISPIRESCU, L. 8. Amîndoi într-o durere se uscau de pe picioare. CONACHI, P. 84. Numai te uști pe picioare, Ca și floarea de cicoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 212. A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (ușor) fără a zăcea la pat. De frică și de griji bolea pe picioare. DELAVRANCEA, la TDRG. Cu un picior în groapă (și cu unul afară) = foarte bătrîn, prăpădit; bolnav de moarte. E cu un picior în groapă și cu unul afară. PREDA, Î. 124. Eu îs bătrînă acu, cu un picior în groapă și unu afară. La TDRG. A vedea (pe cineva) cu picioarele înainte = a vedea pe cineva mort. A dormi (sau a adormi) în picioare (sau d(e)-a-n picioarele) = a dormi (sau a adormi) stînd drept (nu culcat); a fi foarte obosit, a pica de somn. Putea să adoarmă aici, așa, în picioare. DUMITRIU, N. 14. Unde mi-l încinse așa fără de veste o poftă de somn, de parcă-i venea să doarmă d-a-n picioarele. POPESCU, B. II 27. A sta (sau a fi) în picioarele cuiva = a sta în calea cuiva, a împiedica; a deranja pe cineva, a fi inoportun. E tatăl său (mama sa etc.) în picioare = seamănă întocmai, aidoma cu tatăl său etc. Fețișoara lui... bucățică ruptă, tată-său în picioare. CREANGĂ, P. 250. ◊ (Fig.) Ce bujorel de copilă! parcă-i primăvara-n picioare... Te întinerește numai cătînd la dînsa. ALECSANDRI, T. 1416. A sări într-un picior = a se bucura tare. Unde ai mai văzut mirese rîzînd și sărind într-un picior? GANE, N. I 62. Cît te-ai întoarce (sau învîrti) într-un picior = repede de tot, într-o clipă. A o lua (sau a o apuca) la picior sau a întinde piciorul la drum sau a-și lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a iuți pasul; a o șterge, a o tuli. Bucătarul iși luă picioarele pe umere și se depărtă. SLAVICI, la TDRG. Apoi o luară iute la picior. ISPIRESCU, L. 25. Mistreți, vulpi, cerbi, ba chiar și iepurii ar apuca-o îndată la picior. ODOBESCU, S. III 101. A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele (sau a nu-și mai strînge picioarele) = a nu mai sta locului, a alerga de colo-colo, a umbla într-una. Cît era ziulica de mare nu-și mai strîngea picioarele; dintr-o parte venea, și-n alta se ducea. CREANGĂ, P. 284. A-și bate (sau a-și rupe) picioarele = a umbla mult, a osteni umblînd. Degeaba vă mai bateți picioarele ducîndu-vă. CREANGĂ, P. 246. (Rar) A prinde (undeva) picior = a intra, a se așeza, a se statornici (undeva). Corpul lui Kiel Hassan-pașa trecuse Dunărea... și prinsese picior pe țărmul stîng al Dunării. GHICA, S. 374. A cădea în picioare v. cădea. A cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva = a se ruga de cineva; a se umili înaintea cuiva. A călca (pe cineva) pe picior = a face sau a spune (cuiva) ceva supărător. A călca cu piciorul stîng (sau cu stîngul) v. stîng. (Despre lucruri) A face (sau a căpăta) picioare = a dispărea. (A sta, a ședea sau a pune) picior peste, picior = a încrucișa picioarele unul peste altul, pentru a sta într-o poziție comodă. Se înfundă în jilț, picior peste picior. C. PETRESCU, C. V. 104. Iată-l răsturnat în birjă, picior peste picior. VLAHUȚĂ, O. A. 449. Și deodată e vioaie, stă picior peste picior. EMINESCU, O. I 164. A lua (pe cineva) peste picior = a lua (pe cineva) în rîs, a-l zeflemisi. Te faci că n-auzi și mă iei peste picior. SADOVEANU, N. F. 147. Văzînd noi că ne iau oamenii tot peste picior... ne acoperim peste tot cu-n țol. CREANGĂ, A. 128. A călca (pe cineva sau ceva) în (sau, învechit, sub) picioare = a zdrobi, a sfărîma, a distruge, a nimici (cu picioarele); fig. a disprețui, a desconsidera. Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. EMINESCU, O. I 148. Fericit acel ce calcă tirania sub picioare. ALECSANDRI, P. II 29. A bate din picior v. bate (VI 1). A pune (sau a așterne, a închina ceva) la picioarele cuiva = a supune, a închina, a oferi cuiva (ceva), în semn de supunere sau omagiu. Au venit la han neguțătorii cei adevărați și i-au pus la picioare prețul cuvenit șantalului. SADOVEANU, D. P. 161. Vrei tu la picioare-ți lumea s-o închin? ALECSANDRI, P. II 29. A-i pune cuiva capul sub picior = a omorî pe cineva. Și de-o avea vreun ficior, Puie-i capul sub picior. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 216. A pune piciorul în prag = a lua o atitudine hotărîtă, a se opune energic. Fie-sa pusese piciorul în prag și nu voia nici în ruptul capului să ia pe altul de bărbat. ISPIRESCU, L. 388. Cînd voi să plece, pasionata Porția îi puse piciorul în prag: scene sfîșietoare, rugăciuni fierbinți, amenințări teribile. CARAGIALE, O. II 93. A da (cuiva sau la ceva) cu piciorul v. da3 (II 3). A da sau a trage (cuiva) un picior = a lovi (pe cineva) cu piciorul. A da din mîini și din picioare = a face tot ce e posibil (pentru a duce o acțiune la bun sfîrșit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc.). A fi (sau a sta, a veghea) în picioare = a fi gata oricînd, a fi mobilizat pentru o acțiune; a fi treaz; a sta de pază. A doua zi, de cu noapte, tot satul era în picioare. BUJOR, S. 123. Iar țara dormea-n pace pe timpii cei mai răi Cît Dan veghea-n picioare la căpătîiul ei. ALECSANDRI, O. 207. (Eliptic) În picioare, toți cu fală, Saltă, saltă țara mea! ALECSANDRI, T. 668. A scula (sau a ridica, a pune) în picioare = a pune în mișcare, a mobiliza, a răscula. A sculat mai tot satul în picioare. CREANGĂ, A. 59. Ca să vîneze lei și tigri. faraonii Egiptului... rădicau în picioare ordii și popoare întregi. ODOBESCU, S. III 79. Ne vom înarma noi... vom ridica țara în picioare. NEGRUZZI, S. I 141. A fi (sau a se pune) pe picior de pace (sau de război) = a fi (sau a se pune) în stare de pace (sau de război). A fi pe picior de egalitate (sau a fi pe același picior cu cineva) = a se bucura de aceleași drepturi, a avea aceeași situație ca altcineva. A trăi pe picior mare = a duce o viață de belșug, a cheltui mult pentru trai. A fi (sau a sta) pe picior de ducă (sau de plecare) = a fi gata de plecare. Oamenii, după ce-și încheiaseră pregătirile începute cu o săptămînă înainte, stăteau pe picior de plecare. CAMIL PETRESCU, O. I 8. Parcă a apucat (sau a prins) pe dumnezeu de (un) picior v. dumnezeu. A lega (pe cineva) de mîini și de picioare = a imobiliza (pe cineva), a nu-i mai lăsa cuiva posibilitatea să acționeze. A-și tăia (singur) craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde din propria-i vină un avantaj, a-și periclita singur situația. A cădea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ține, a nu (mai) putea sta pe picioare, a se legăna (sau a se clătina) pe picioare sau a nu-l (mai) ține, a i se rupe (cuiva) picioarele (de oboseală) = a-și pierde puterile, a fi foarte obosit, a cădea de oboseală. Într-un tîrziu de-abia, cînd Dinu nu se mai putea ține pe picioare, plecă înspre casă, rezemat de brațul Floricăi. BUJOR, S. 45. E cald. De drum îndelungat, Picioarele de-abia-i mai țin Și-i cale pînă-n sat. COȘBUC, P. I 227. De-abia îl țineau picioarele, de trudit ce era. CREANGĂ, P. 302. A i se tăia sau a i se muia cuiva (mîinile și) picioarele = a-și pierde firea (de spaimă, de durere etc.). Cînd însă văzu pe Făt-Frumos ca un voinic... i se tăie mîinile și picioarele. ISPIRESCU, L. 196. Cînd știa că are să deie peste Ivan, i se tăiau picioarele. CREANGĂ, P. 314. (Nici) picior de... = (nici) urmă de..., nici țipenie. Pădurea e pustie, fără picior de om. C. PETRESCU, Î. II 4. N-am lăsat picior de turc în Mehedinți. GHICA, S. 24. (Eliptic) Însă toți [să fie goniți]! Toți pîn’ la unul! Nici un om! Nici un picior. HASDEU, R. V. 82. Negustorie (sau comerț, afaceri) pe picior = comerț constînd din afaceri de vînzare-cumpărare făcute întîmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă. ◊ Compuse: piciorul-caprei = plantă erbacee de pădure, cu frunze compuse mari, cu flori albe, care crește prin locuri umbroase și umede (Aegopodium podagraria); spanac sălbatic; piciorul-cocoșului = plantă erbacee cu rizom lung și cu fructe bombate (Ranunculus Acris); piciorul-vițelului = rodul-pămîntului (Arum maculatum). Piciorul-vițelului sau rodul-pămîntului crește în locuri umede și umbrite prin păduri. ȘEZ. XV 105. 2. (La oameni, determinat prin «de lemn») Proteza unui picior (1). Piciorul de lemn și cîrja sună în pietre. C. PETRESCU, Î. II 78. În urma lor rămîne, în loc de arme sau roți de tun, picioare de lemn și cîrje. SAHIA, N. 19. 3. Parte a diferitelor obiecte care, servind ca suport, seamănă cu piciorul (1). Colonelul ridică în lumină paharul cu piciorul înalt. C. PETRESCU, Î. I 5. Sui pe laiță măsuța cu trei picioare, întinse pe ea ștergar. SADOVEANU, B. 51. Masa nu stă-ntr-un picior Și nici lumea-ntr-un ficior; Masa stă-n patru picioare Și mai sînt voinici sub soare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 251. ♦ Element de construcție al unei clădiri, al unei mașini etc., care are o formă sau o funcție asemănătoare cu a piciorului (1). Picior de bielă. ♦ Partea de jos, apropiată de pămînt, a tulpinii unei plante; p. ext. fig. rădăcină. Arbori de argint care, încununați cu ramuri de smarald, își pierd picioarele într-un tapet de iarbă împestrițat cu miroase de flori. BOLINTINEANU, O. 321. 4. Element al unei construcții de lemn, de metal, da zidărie etc. care servește la susținerea întregii construcții și la legarea ei de teren. Se oprea la piciorul farului. Marea izbea în cadență baza blocului de piatră. BART, E. 316. Picioarele de sprijin [ale podului] zidite-n piatră. VLAHUȚĂ, la TDRG. Picior de siguranță = parte din masivul unui zăcămînt lăsată neextrasă pentru protecția unor lucrări miniere sau a unor construcții de la suprafață. Picior de pod = fiecare dintre elementele de reazem care susțin construcția unui pod. ♦ Jumătate de claie formată de obicei din 15 snopi. [Secerătorii] înălțau ici-colo, din snopi peste snopi, picioare și din picioare clăi. La TDRG. 5. Partea de jos a unui munte, a unui deal, a unui zid etc. și terenul din jurul acestora. Spre miazăzi munții, cu crestele înalte de cremene, făcînd de veghe asupra ținutului, iar la picioarele lor panglica lată a Oltului. BOGZA, C. O. 310. Observai atunci că la picioarele acelor ziduri, pe nisipul pustiei, poposea mulțime de norod. ODOBESCU, S. III 87. Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, lată vin în cale, Se cobor la vale Trei turme de miei. ALECSANDRI, P. P. 1. ◊ Loc. adv. În picioare = nedărîmat, intact. Mai rămăsese un perete pe jumătate surpat și hogegele în picioare. C. PETRESCU, Î. II 5. Petre se apucase de dimineață să dreagă poarta dinspre uliță din care numai stîlpii mai erau întregi în picioare. REBREANU, R. II 170. Pe un munte nalt și gol... o cetățuie veche a căriia porți și ziduri sînt pînă astăzi în picioare. KOGĂLNICEANU, S. 9. ♦ (Învechit) Partea care atîrnă la un cercel, mai jos de lobul urechii. 1 păreche cercei de aur cîte cu un picior di smarand. ODOBESCU, S. I 421. 6. Piesă de fier între grindeiul și brăzdarul plugului, care se poate ridica și coborî, avînd rolul de a regla adîncimea brazdei. ♦ Coada coasei. Luai coasa de picior Și-n văzduh îi detei zbor. ALECSANDRI, P. P. 259. 7. (Geom.; numai în expr.) Piciorul perpendicularei = intersecția unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care aceasta cade perpendicular. 8. (Învechit) Unitate de măsură avînd lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită înainte de adoptarea sistemului metric (în vigoare și azi în unele țări). Doi arșini, trei picioare, se auzi... dinlăuntru. CONTEMPORANUL, III 777. 9. Unitate ritmică a unui vers compusă dintr-un număr fix de silabe lungi și scurte sau accentuate și neaccentuate. «Glossa» lui Eminescu e scrisă în versuri de cîte patru picioare.

PICIOR ~oáre n. 1) (la om și la animale) Membru care susține corpul și servește la deplasare. ~orul stâng. ~oarele anterioare. A se ridica în ~oare.~ plat picior cu talpa foarte puțin scobită. Cu ~orul (sau ~oarele) (mergând) pe jos. Din ~oare în poziție verticală. În vârful ~oarelor a) în vârful degetelor (de la picioare); b) fără zgomot. Bun (sau iute) de ~ sprinten. Din cap până-n ~oare în întregime. Fără cap și fără ~oare alogic. A da cu ~orul a) a rata o ocazie favorabilă; b) a trata pe cineva (sau ceva) cu dispreț. A călca (pe cineva sau ceva) în ~oare a) a distruge, călcând cu picioarele; b) a desconsidera. A lega (sau a fi legat) de mâini și de ~oare a lipsi pe cineva (sau a fi lipsit) de posibilitatea de a acționa. A fi pe ~ de egalitate cu cineva a avea aceleași drepturi, aceeași situație, același rang cu cineva. A întinde ~oarele a se stinge din viață; a muri. A nu avea unde pune ~orul a fi mare înghesuială; îngrămădire de lume. A-și bate ~oarele degeaba a umbla degeaba, fără a-și atinge scopul. Un ~ aici și altul acolo foarte repede; fuga. Să nu-ți văd ~oarele pe aici! să nu mai vii pe aici! A i se tăia (sau a i se muia) cuiva (mâinile și) ~oarele a) a fi cuprins de o slăbiciune fizică; b) a fi puternic copleșit de emoții. A bate din ~ (sau din ~oare) a porunci cu asprime; a se răsti. A fi (sau a sta) pe ~ de ducă a fi gata de plecare. Cu coada între ~oare (sau vine) înjosit; umilit. Unde-ți stau ~oarele acolo îți va sta și capul vei fi omorât. A boli (sau a duce boala) pe ~oare a suporta o boală fără a sta la pat. A pune pe ~oare a) a pune lucrurile la punct; b) a însănătoși un bolnav, îngrijindu-l. A gândi cu ~oarele a gândi alogic. A scrie cu ~oarele a scrie necaligrafic. A sta (sau a fi, a rămâne) pe ~oare a) a-și menține poziția, situația; b) a corespunde realității; a fi susținut de argumente trainice. A da din mâini și din ~oare a se strădui din răsputeri pentru a obține sau a soluționa ceva, pentru a salva o situație. A sta cu ~oarele în apă (rece) a medita mult și profund asupra unui lucru. A fi cu un ~ în groapă a ajunge la limita vieții; a fi foarte bătrân. A cădea (sau a se arunca) la ~oarele cuiva a se ruga cu disperare de cineva. A călca (pe cineva) pe ~ a) a provoca cuiva o neplăcere; b) a da cuiva de înțeles. A cădea de pe (sau din) ~oare sau a nu se (mai) putea ține pe ~oare (sau a nu (mai) putea sta pe ~oare) a fi extrem de obosit. A pune (sau a așterne, a închina) ceva la ~oarele cuiva a dărui ceva în semn de venerație sau de supunere. A pune ~orul în prag a) a-și manifesta voința; b) a se opune categoric. A scula (sau a ridica, a pune) în ~oare a mobiliza la realizarea unei acțiuni. A sta în ~oarele cuiva a stingheri; a împiedica acțiunile cuiva. A se topi (sau a se usca, a se pierde) pe (sau de pe, din) ~oare a slăbi tare, a se stinge din viață, văzând cu ochii. A trăi pe ~ mare a duce o viață luxoasă. A fi în ~oare a fi pregătit în permanență pentru acțiune. ~orul-caprei plantă erbacee de pădure cu tulpină erectă, ramificată, având frunze mari, alungite, zimțate, și flori albe, grupate într-o inflorescență umbeliformă. ~orul-cocoșului plantă erbacee cu tulpină erectă, având frunze tripartite și flori albe sau galbene. 2) Parte a unor obiecte care servește la susținerea acestora. ~orul scaunului. ~oarele dulapului. 3) Parte inferioară a unui deal sau a unui munte. 4) agr. Grămadă de snopi așezați în cruce. 5) (în trecut) Unitate de măsură a lungimii (egală cu aproximativ o treime dintr-un metru). 6) Unitate de măsură a versului (egală cu un anumit număr de silabe accentuate și neaccentuate sau lungi și scurte). /<lat. petiolus

picior n. 1. membru ce servă omului și altor animale la mers: a o lua la picior, a fugi grabnic; a lua peste picior, a-și bate joc de cineva; 2. partea inferioară a unui obiect, arbore, munte: picior de masă, pe un picior de plaiu POP. 3. veche măsură de lungime în valoare de 324 milimetri; 4. parte din vers: exametrul are șase picioare; 5. grămadă de fân ce se durează din mai multe căpițe; 6. Bot. nume de plante: piciorul caprei, plantă cu proprietăți stimulente și vulnerare, crește prin fânețe umede din păduri și tufișuri (Aegopodium podagraria); piciorul cocoșului, gălbenele; piciorul vițelului, arumă. [Lat. PETIOLUS].

picĭór n., pl. oare (lat. petiolus îld. pediolus, dim. d. pes, pĕdis, picĭor; it. picciuólo, pețiol, peduncul; sp. peciolo. Cp. cu fecĭor). Membru care servește omuluĭ și multor animale la susținut și la mers. (La om și la păsărĭ se numesc „picĭoare” cele doŭă membre posterioare cu care merg, ĭar la cŭndrupede se numesc așa și membrele anterioare, care corespind cu mînile la om și cu aripile la păsărĭ. Fiind-că maĭmuțele pot apuca cu membrele posterioare ca și cele anterioare, li se zice că aŭ patru mînĭ, cî-s cŭadrumane. Insectele aŭ cîte 6 picĭoare, arahnidele cîte 8 și maĭ multe, crustaceele 10). Partea de jos a picĭoruluĭ, de la gleznă în jos: acest om are picĭor mic. Partea de jos proeminentă pe care se sprijină un lucru: picĭoarele meseĭ, scaunuluĭ, patuluĭ, dulapuluĭ, picĭoru unuĭ pahar (partea inferioară a munteluĭ se numește poale, nu picĭor). O veche măsură de lungime (32 c.m. și 4 m.m., cam 1/8 din metru). O parte din vers, compusă din 2-3 silabe: exametru se numește așa fiindcă are șase picĭoare. În picĭoare, rezemîndu-te numaĭ pe picĭoare: a sta, a te scula în picĭoare. Cu picĭoarele: a călca în picĭoare (fig. = a nu respecta). A o lua la picĭor, a porni ĭute, a fugi. A sta cu ăușca la picĭor, a sta cu pușca în pozițiune de repaus (comanda: la picĭor!). A bate cuĭva din picĭor, a-ĭ porunci cu asprime. A fi pe picĭor de ducă, de războĭ, de pace, a fi gata de călătorie, a fi echipat pentru războĭ, pentru pace. A da cu picĭoru într’un lucru, unuĭ lucru saŭ uneĭ persoane, a o disprețui cînd se prezentă ocaziunea de a te folosi de ĭa: cînd era bogat îmĭ dădea cu picĭoru. A lua peste picĭor, a lua în rîs. A pune picĭoru’n prag, a te opune energic, a nu permite (V. opor). A face picĭoare (saŭ aripĭ), a dispărea vorbind de lucrurĭ saŭ persoane care nu pot umbla. A te învîrti într’un picĭor, a fi vesel față de un lucru care ți se pare ușor de făcut. A fi în picĭoare la toate, a fi gata p. toate serviciile și nevoile. A apuca pe Dumnezeŭ de picĭor, a da de o mare fericire, de un mare chilipir. A ședea picĭor peste picĭor, a ședea pe scaun c’un picĭor peste cel-lalt. (V. bimbașa). Plante: picĭoru capreĭ, 1. o plantă umbeliferă cu proprietățĭ stimulante și vulnerare și care crește pin pădurĭ și locurĭ umbroase și umede (aegopódium podagrária), 2. o plantă chenopodiacee (chenopódium album), picĭoru cocoșuluĭ; o plantă ranunculacee numită și gălbenele. (V. gălbenele); picĭoru vițeluluĭ, cocoșoaĭcă. V. crac, cocale, gĭonoate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

piciór s. n., pl. picioáre

piciór s. n., pl. picioáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PICIÓR s. v. cocârlă, jumătate, mănușă, regulator.

PICIÓR s. 1. (ANAT.) membru inferior, (pop., fam. și depr.) crac, (pop.) labă, (reg.) gionat, (prin Bucov.) boldan. (~ul drept.) 2. (la pl.) (pop., fam. și depr.) craci (pl.), gaibarace (pl.), gaibe (pl.), gaide (pl.), zgăibărace (pl.). (Nu mai sta cu ~oarele depărtate!) 3. (MED.) picior plat = platfus. 4. proteză, (rar) pilug. (~ de lemn.) 5. v. butuc. 6. (TEHN.) (reg.) măcău, popic. (~ la coada coasei.) 7. (TEHN.) picior cu culisă v. șubler. 8. (BOT.) piciorul-caprei (Aegopodium podagraria) = (reg.) laba-ursului; piciorul-cocoșului = a) (Ranunculus pedatus) (reg.) boglar, gălbenele (pl.), floare-de-leac, floricică-de-leac; b) (Ranunculus acris) (reg.) curpeniță, jab, rărunchi, floare-broștească, leuștean-broștesc, ochiul-boului, ochiul-broaștei, talpa-cocoșului.

PICIOR s. 1. (ANAT.) membru inferior, (pop., fam. și depr.) crac, (pop.) labă, (reg.) gionat, (prin Bucov.) boldan. 2. (la pl.) (pop., fam. și depr.) craci (pl.), gaibarace (pl.), gaibe (pl.), gaide (pl.), zgăibărace (pl.). (Nu mai sta cu ~ în sus!) 3. (MED.) picior plat = platfus. 4. proteză, (rar) pilug. (~ de lemn.) 5. (TEHN.) butuc, pat, scaun, strat, talpă, (reg.) pitrucă, stîrciog. (~ la sucală, la vîrtelniță.) 6. (TEHN.) (reg.) măcău, popic. (~ la coada coasei.) 7. (BOT.) piciorul-caprei (Aegopodium podagraria) = (reg.) laba-ursului; piciorul-cocoșului = a) (Ranunculus pedatus) (reg.) boglar, gălbenele (pl.), floare-de-leac, floricică-de-leac; b) (Ranunculus acris) (reg.) curpeniță, jab, rărunchi, floare-broștească, leuștean-broștesc, ochiul-boului, ochiul-broaștei, talpa-cocoșului.

picior s. v. COCÎRLĂ. JUMĂTATE. MĂNUȘĂ. REGULATOR.

picioare s. pl. v. CRĂCANĂ. PIROSTRIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

piciór (picioáre), s. n.1. Membru inferior la om și fiecare dintre membrele care ajută la deplasare la celelalte viețuitoare, labă. – 2. Gambă, but, coapsă. – 3. Bază, sprijin. – 4. Măsură de lungime. – 5. Metru poetic. – 6. Normă, stil. – 7. Dîmb, delușor. – 8. Coadă sau mîner de coasă. – 9. (Olt.) Claie de 13 snopi. – Mr. (ci)cior, megl. picior, istr. picioru. Lat. petiolus (Diez, II, 53; Pușcariu 1300; Candrea-Dens., 1371; REW 6324a), cf. sp. pezuelo. CuvÎnt de uz intern (ALR, I, 55). – Der. picioroangă (var. piciorong), s. f. (înv., cîrjă; cataligă, papainog; pasăre cu picioare lungi); picioruș, s. m. (picior mic; un anumit fel de a tricota; bețigaș de literă); piciorușe, s. f. (Banat, trepied); împicioronga, vb. refl. (a se pune pe picioare).

picior La Udrescu, s. v. picior, găsim expresia nu stă lumea-ntr-un picior, cu exemplul: Ei și ce de nu m-o lua, nu stă lumea-ntr-un picior. Rămîne de văzut dacă nu e o greșeală de înregistrare sau de tipar, căci altminteri e clar că a fost transformată formula nu stă lumea-ntr-un fecior, folosită într-un cîntec popular. S-a pronunțat desigur ficior, iar verbul a sta a atras ideea de picior.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PICIOR. Subst. Picior, picioruș (dim.), picioraș, piciorel, picioruț, crac (pop.), gionat (fam., depr.); picioare lungi, picioroange, gaibe, gaide (fig.), gaibarace (fam.), catalige (fig.). Piciorul stîng; piciorul drept. Coapsă. Genunchi. Oul genunchiului, rotulă. Gambă. Tibie. Peroneu. Pulpă, pulpișoară (dim.). Gleznă, gleznișoară (dim., rar). Laba (piciorului), lăbuță (dim.), lăboaie (augm.). Talpa (piciorului), tălpiță (dim.). Călcîi, călcîiaș (dim.). Mînc (reg.). Deget, degețel (dim.), degetuț. Falangă. Unghie, unghiuță (dim.), unghioară, unghișoarâ. Pedichiură. Încălțăminte, încălțări (înv. și reg.). Încălțător. Adj. Lăbos (rar). Încălțat. Descălțat, desculț. Ortopedic. Vb. A sta în picioare; a se ridica în picioare; a pune piciorul (pe ceva); a da cu piciorul; a îndoi piciorul; a întinde piciorul. A (se) încălța, a(-și) pune ghetele. A (se) descălța, a(-și) scoate ghetele. V. încălțăminte.

PICIOR unitate de măsură pentru lungime din sistemul anglo-american, egală cu 30,48 cm (12 țoli), fiind notată ft, numită și picior englezesc.

picior 1. În prozodie*, celula structurală a versului*, iar în poezia modernă grupul de silabe dintre două accente* tonice de aceeași intensitate. În antic., p. reprezenta o unitate ritmică formată din duratele (cantitatea) diverselor silabe; acest aspect ritmic (care s-a pierdut în declamație o dată cu apariția limbilor accentice [tonice]) s-a păstrat în muzica vocală. V. metrică (2), metru (3). 2. (germ. Fuss; engl. foot; fr. pied) Unitate de măsură care indică lungimea tubului celui mai grav al unui registru (II, 1) de orgă*. P. este prescurtat cu semnul ′ sau ’ așezat lângă cifră (ex. 16′, 8′, 4′ etc.). Echivalent cu 0,324 m, p. reprezintă o veche unitate de măsură, variabilă de la o țară la alta, de la un timp la altul. Un tub labial deschis cu sunetul do* are o lungime de 8′ (= 2,4 m). Lungimea depinde însă și de diametrul (mensurav. diapazon (2)) acestuia. Indiferent de lungimea lor reală, toate tuburile care, legate de tasta* do sună do (deci și tuburile închise, care măsoară doar cât un tub de 4′, sunt trecute ca registre de 8′). Registrele clavecinului* se măsoară de asemenea în p., fiind corespunzător desemnate prin semnul ′.

pe picior, denumire dată în zona Oradea, unor variante ale principalului tip de joc* – ardeleana (1) sincopată – din repertoriul de dansuri populare al Țării Crișurilor. Se joacă în formație de „perechi în linie” cu partenerii situați în față cuprinși de talie sau umeri. Are ritm binar* sincopat*. Mișcarea este deosebit de viguroasă (mai ales la bărbați), cu pași tropotiți și bătăi de pinteni (pe sol și în aer, simple sau duble) combinate cu bătăi în palme și mișcări feciorești de mare virtuozitate. V. sălăjanul.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

AEQUA PULSAT PEDE (lat.) bate deopotrivă cu piciorul – Horațiu, „Ode”, I, 4, 13: „Pallida mors aequa pulsat pede pauperum tabernas regumque turres” („Moartea palidă bate cu piciorul deopotrivă la colibele săracilor și la palatele regești”). Anticii își anunțau sosirea bătând cu piciorul în ușă.

DECET IMPERATOREM STANTEM MORI (lat.) un împărat se cuvine să moară în picioare – Maximă atribuită împăratului Vespasian. Semnifică înfruntarea demnă și stoică a destinului.

PICIOR DE MUNTE, Câmpia ~, câmpie înaltă (c. 200 m alt.), cu caracter piemontan (considerată de unii autori ca extremitate sud-estică a piemontului Cândești, de alții ca partea vestică a câmpiei Târgoviștei). Cuprinsă între valea Dâmboviței la E și valea Cobia la V; păduri, terenuri agricole, exploatări de petrol.

STANS PEDE IN UNO (lat.) stând într-un picior – Horațiu, „Satirae”, I, 4, 10. În grabă, pe nepregătite, superficial. Variantă: „Stante pede” („În picioare”).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

picior, picioare s. n. 1. termoplonjor, fierbător. 2. stivă de navete (în special pâine sau lapte ambalat în sticle).

a cădea în picioare expr. a ieși cu abilitate dintr-o situație grea.

a face picioare expr. (glum.) a dispărea, a fi furat.

a i se tăia (cuiva) picioarele expr. a simți brusc o slăbiciune (de spaimă, de emoție, de boală etc.)

a o lua între picioare expr. (obs.d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat

a o lua la papuc / la picior / la sănătoasa expr. a fugi.

a prinde pe Dumnezeu de un picior expr. a avea parte de un noroc mare și neașteptat.

a pune pe picioare expr. (d. o afacere) 1. a începe, a iniția. 2. (d. o unitate economică) a redresa. 3. (d. un bolnav) a vindeca, a lecui.

a pune piciorul în prag expr. a-și impune punctul de vedere.

a scrie cu picioarele expr. a scrie urât / ilizibil.

a se spăla pe picioare în damigeană expr (glum.d. femei) a avea picioare foarte subțiri.

a se uita picior peste picior expr. a fi sașiu, a suferi de strabism.

a sta cu picioarele în apă rece expr. a se gândi profund și îndelung la ceva.

a trăi împărătește / în puf / pe picior mare expr. a trăi în lux.

a-și băga picioarele în ceva expr. (vulg.) 1. a manifesta o atitudine disprețuitoare față de cineva. 2. a fi indiferent față de ceva, a nu-i păsa de ceva.

a-și lua călcâiele / picioarele la spinare expr. (pop.) a fugi

a-și tăia singur craca de sub picioare expr. a-și primejdui singur situația printr-o acțiune negândită.

cu coada între picioare expr. spășit, pocăit.

fără cap, fără picioare expr. v. fără cap și fără coadă.

frecție la picior(ul) de lemn expr. gest sau acțiune inutilă, care nu poate îndrepta o stare de fapt / care nu poate ameliora o situație neplăcută.

picior de capră expr. (intl.) instrument de forma literei T, folosit ca șperaclu.

picior de drac expr. (intl.) șapte ca valoare a fețelor celor două zaruri (în jocul de barbut).

picior de urs expr. (deț.) deținut condamnat pentru fapte deosebit de grave.

Intrare: picior
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picior
  • piciorul
  • picioru‑
plural
  • picioare
  • picioarele
genitiv-dativ singular
  • picior
  • piciorului
plural
  • picioare
  • picioarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

picior acris aegopodium pedatus podagraria Ranunculus

  • 1. Fiecare dintre cele două membre inferioare ale corpului omenesc, de la șold până la vârful degetelor, și fiecare dintre membrele celorlalte viețuitoare, care servesc la susținerea corpului și la deplasarea în spațiu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX diminutive: picioruș 5 exemple
    exemple
    • Piciorul stâng. Picioarele anterioare. A se ridica în picioare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Plecă în goană spre deal... Pămîntul duduia sub picioarele lui. BUJOR, S. 127.
      surse: DLRLC
    • Calul fiului de crai începe a sări în două picioare. CREANGĂ, P. 185.
      surse: DLRLC
    • Cînd își pun copilu-n leagăn, Cu-n picior încet îl leagăn'. EMINESCU, L. P. 143.
      surse: DLRLC
    • Acum e legat mai tare, Și de mîni și de picioare, Cu lanțuri și cu zăvoare! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 287.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Picior plat = picior cu talpa foarte puțin scobită.
      surse: NODEX
    • 1.2. locuțiune adjectivală Bun (sau iute) de picior (sau de picioare) = iute sprinten
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • 1.3. locuțiune adverbială În (sau pe) picioare sau (familiar) d(e)-a-n picioarele = în poziție verticală; fără a fi așezat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: sus 3 exemple
      exemple
      • Au gustat ceva din picioare, după cum era obiceiul. SADOVEANU, P. M. 182.
        surse: DLRLC
      • În picioare, la umbra duzilor, femei înalte, rumene la față, curat îmbrăcate, întind pe rișchitor firele galbene de borangic. VLAHUȚĂ, O. A. II 132.
        surse: DLRLC
      • Într-o a cincea luntre sînt cîntăreți care suflă, d-a-n picioarele, în flaute. ODOBESCU, S. III 110.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială În vârful picioarelor = cu corpul sprijinit numai pe vârfurile degetelor de la picioare.
      surse: DEX '09 NODEX
      • 1.4.1. prin extensiune Fără a face zgomot, pe neobservate.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: tiptil un exemplu
        exemple
        • Domițian își luă cărțile și – în vîrful picioarelor – se strecură pe nesimțite printre bănci afară. BASSARABESCU, V. 3.
          surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială Cu piciorul (sau picioarele) = fără mijloc de locomoție, pe jos.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Ceva mai încolo, la zece minute cu piciorul, sînt binefăcătoarele izvoare – vestitele ape minerale de la Căciulata. VLAHUȚĂ, O. A. II 139.
        surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adverbială Din cap (1.3.) până în picioare (1.3.) = de sus și până jos, în întregime; cu desăvârșire.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.7. locuțiune adverbială Pe picior greșit = (la unele jocuri sportive) nepregătit pentru a para acțiunea adversarului.
      surse: DEX '09
      • 1.7.1. prin generalizare Nepregătit pentru a răspunde unei provocări.
        surse: DEX '09
    • 1.8. expresie (Formulă de amenințare) Unde-ți stau picioarele îți va sta și capul = vei plăti cu viața (dacă nu vei face un anumit lucru).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Să te duci să-mi aduci herghelia de iepe cu armăsarul ei cu tot... căci de nu.. unde-ți stau picioarele, îți va sta și capul. ISPIRESCU, L. 26.
        surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A se scula (sau a se ridica) în picioare = a se scula de jos, a se ridica în poziție verticală.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Stroe se sculă în picioare și fluieră la început ca un semnal. PREDA, Î. 147.
        surse: DLRLC
      • S-au ridicat toți în picioare. CARAGIALE, P. 26.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie A sări drept (sau ars) în picioare = a se ridica repede, brusc.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Sări drept în picioare și plecă hotârît. BUJOR, S. 25.
        surse: DLRLC
      • Nurorile atunci sar arse în picioare și cele mari încep a tremura ca varga de frică. CREANGĂ, P. 11.
        surse: DLRLC
    • 1.11. expresie A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare = a se însănătoși după o boală (lungă).
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Odihnă îi trebuie și îngrijire bună și să vezi că în scurt e pe picioare. SADOVEANU, O. I 37.
        surse: DLRLC
      • Eu zic bodaprosti lui dumnezeu că-l văd în picioare. Cît am tras cu boala lui – numai inima mea știe. VLAHUȚĂ, O. A. 428.
        surse: DLRLC
    • 1.12. expresie A se pune (sau a fi) pe (sau în) picioare = a se reface din punct de vedere material.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cojocaru lupta încă din greu cu nevoile, căci nu se pusese bine pe picioare cu tot ajutorul dat de Tudor. CAMIL PETRESCU, O. II 64.
        surse: DLRLC
    • 1.13. expresie A vedea (pe cineva) pe (sau în) picioare = a vedea pe cineva sănătos.
      surse: DEX '09
    • 1.14. expresie glumeț sau ironic Are numai (atâția...) ani pe un picior = are o vârstă mai mare decât cea pe care o mărturisește.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.15. expresie A pune piciorul (undeva) = călca păși
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • În doi ani n-a pus piciorul afară din tîrg. GALAN, Z. R. 65.
        surse: DLRLC
      • Fac puține vizite și la teatru încă n-am pus piciorul. ALECSANDRI, S. 274.
        surse: DLRLC
      • Dragă mi-e lelița naltă Și la mers cam legănată... Unde ea-și pune piciorul Se aprinde chiar mohorul. BIBICESCU, P. P. 364.
        surse: DLRLC
      • 1.15.1. prin extensiune A pătrunde, a se instala undeva; a se duce undeva, a frecventa pe cineva.
        surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.16. expresie A pune pe picioare = a iniția, a organiza ceva, a face să meargă, să funcționeze.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Eu v-ajut... Cu asemenea metode? Ca să dezorganizezi munca?...Dimpotrivă, abia acu o pun pe picioare. V. ROM. august 1953, 43.
        surse: DLRLC
    • 1.17. expresie A pune pe picioare = a îngriji un bolnav și a-l însănătoși.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.18. expresie A scula (sau a pune etc.) în picioare = a mobiliza în vederea unei acțiuni.
      surse: DEX '09
    • 1.19. expresie A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (sau din, de pe) picioare ori d(e)-a-n picioarele = a slăbi, a se prăpădi cu încetul.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Mă topesc de-a-n picioarele de dorul părinților mei. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Amîndoi într-o durere se uscau de pe picioare. CONACHI, P. 84.
        surse: DLRLC
      • Numai te uști pe picioare, Ca și floarea de cicoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 212.
        surse: DLRLC
    • 1.20. expresie A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (ușor), fără a zăcea la pat.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • De frică și de griji bolea pe picioare. DELAVRANCEA, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.21. expresie (A fi) cu un picior în groapă (și cu unul afară) = (a fi) foarte bătrân, prăpădit, bolnav; (a fi) aproape de moarte.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • E cu un picior în groapă și cu unul afară. PREDA, Î. 124.
        surse: DLRLC
      • Eu îs bătrînă acu, cu un picior în groapă și unu afară. La TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.22. expresie A întinde picioarele = a se stinge din viață.
      surse: NODEX sinonime: muri (verb)
    • 1.23. expresie A vedea pe cineva cu picioarele înainte = a vedea pe cineva mort.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.24. expresie A dormi (sau a adormi) în picioare (sau d(e)-a-n picioarele) = a dormi (sau a adormi) stând drept (nu culcat); a fi foarte obosit, a pica de somn.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Putea să adoarmă aici, așa, în picioare. DUMITRIU, N. 14.
        surse: DLRLC
      • Unde mi-l încinse așa fără de veste o poftă de somn, de parcă-i venea să doarmă d-a-n picioarele. POPESCU, B. II 27.
        surse: DLRLC
    • 1.25. expresie A sta (sau a fi) în picioarele cuiva = a deranja pe cineva; a fi inoportun.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: stingheri împiedica încurca
    • 1.26. expresie A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = a exista sau a continua să existe.
      surse: DEX '09
    • 1.27. expresie A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = (despre teorii, planuri, ipoteze etc.) a corespunde cu realitatea, a fi întemeiat.
      surse: DEX '09
    • 1.28. expresie A sta (sau a rămâne, a fi) în picioare = a sta, a rămâne intact sau în poziție verticală.
      surse: DEX '09
    • 1.29. expresie E tată-său (sau mamă-sa etc.) în picioare = seamănă întocmai, e leit cu tatăl său (sau cu mama sa etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Fețișoara lui... bucățică ruptă, tată-său în picioare. CREANGĂ, P. 250.
        surse: DLRLC
      • figurat Ce bujorel de copilă! parcă-i primăvara-n picioare... Te întinerește numai cătînd la dînsa. ALECSANDRI, T. 1416.
        surse: DLRLC
    • 1.30. expresie A sări într-un picior = a se bucura mult.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Unde ai mai văzut mirese rîzînd și sărind într-un picior? GANE, N. I 62.
        surse: DLRLC
    • 1.31. expresie Cât te-ai întoarce (sau învârti) într-un picior = repede de tot, într-o clipă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.32. expresie Un picior aici și altul acolo = foarte repede; fuga.
      surse: NODEX
    • 1.33. expresie Să nu-ți văd picioarele pe aici! = să nu mai vii pe aici!
      surse: NODEX
    • 1.34. expresie familiar A o lua (sau a o apuca) la picior sau a întinde piciorul la drum sau a-și lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a începe să fugă (repede), a o lua la goană; a încerca să se facă nevăzut prin fugă.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: tuli șterge 3 exemple
      exemple
      • Bucătarul își luă picioarele pe umere și se depărtă. SLAVICI, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • Apoi o luară iute la picior. ISPIRESCU, L. 25.
        surse: DLRLC
      • Mistreți, vulpi, cerbi, ba chiar și iepurii ar apuca-o îndată la picior. ODOBESCU, S. III 101.
        surse: DLRLC
    • 1.35. expresie A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau (regional) a nu-și mai strânge picioarele = a nu (mai) sta potolit, liniștit, a alerga de colo-colo; a umbla mult.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cît era ziulica de mare nu-și mai strîngea picioarele; dintr-o parte venea, și-n alta se ducea. CREANGĂ, P. 284.
        surse: DLRLC
    • 1.36. expresie A-și bate (sau a-și rupe) picioarele = a umbla mult, a obosi de prea multă alergătură; a umbla degeaba, fără a-și atinge scopul.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Degeaba vă mai bateți picioarele ducîndu-vă. CREANGĂ, P. 246.
        surse: DLRLC
    • 1.37. expresie A nu avea unde pune piciorul = a fi mare înghesuială; îngrămădire de lume.
      surse: NODEX
    • 1.38. expresie popular A prinde (undeva) picior = a se așeza, a se stabili undeva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Corpul lui Kiel Hassan-pașa trecuse Dunărea... și prinsese picior pe țărmul stîng al Dunării. GHICA, S. 374.
        surse: DLRLC
    • 1.39. expresie A cădea (9.) în picioare (9.).
      surse: DLRLC
    • 1.40. expresie A cădea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a săruta picioarele cuiva = a se ruga (umil) de cineva; a se umili înaintea cuiva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.41. expresie A călca (pe cineva) pe picior = a preveni pe cineva (călcându-l pe încălțăminte) să nu facă sau să nu spună ceva.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.42. expresie A călca (pe cineva) pe picior = a face sau a spune (cuiva) ceva supărător.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.43. expresie A călca (6.) cu piciorul (6.) stâng (6.) (sau cu stângul (6.)).
      surse: DLRLC
    • 1.44. expresie popular familiar A vorbi (sau a scrie etc.) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etc.) greșit (logic sau gramatical) ori fără talent.
      surse: DEX '09
    • 1.45. expresie Fără cap și fără picioare = fără logică, lipsit de sens.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.46. expresie A gândi cu picioarele = a gândi alogic.
      surse: NODEX
    • 1.47. expresie familiar A face (sau a căpăta) picioare = (despre obiecte)
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: dispărea
    • 1.48. expresie (A sta sau a ședea etc.) picior peste picior = (a ședea într-o poziție comodă) cu o parte a unui picior ridicată și așezată peste celălalt picior.
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Se înfundă în jilț, picior peste picior. C. PETRESCU, C. V. 104.
        surse: DLRLC
      • Iată-l răsturnat în birjă, picior peste picior. VLAHUȚĂ, O. A. 449.
        surse: DLRLC
      • Și deodată e vioaie, stă picior peste picior. EMINESCU, O. I 164.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: rușinat umilit înjosit
    • 1.50. expresie A (se) lua peste picior = a lua în râs, a-și bate joc.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: ironiza zeflemisi 2 exemple
      exemple
      • Te faci că n-auzi și mă iei peste picior. SADOVEANU, N. F. 147.
        surse: DLRLC
      • Văzînd noi că ne iau oamenii tot peste picior... ne acoperim peste tot cu-n țol. CREANGĂ, A. 128.
        surse: DLRLC
    • 1.51. expresie A călca (pe cineva sau ceva) în (sau, învechit, sub) picioare = desconsidera disprețui distruge nimici
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Mircea însuși mînă-n luptă vijelia-ngrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare. EMINESCU, O. I 148.
        surse: DLRLC
      • Fericit acel ce calcă tirania sub picioare. ALECSANDRI, P. II 29.
        surse: DLRLC
    • 1.52. expresie A pune (sau a așterne, a închina etc. ceva) la picioarele cuiva = a închina, a oferi cuiva (ceva) în semn de supunere, de prețuire, de omagiu.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Au venit la han neguțătorii cei adevărați și i-au pus la picioare prețul cuvenit șantalului. SADOVEANU, D. P. 161.
        surse: DLRLC
      • Vrei tu la picioare-ți lumea s-o închin? ALECSANDRI, P. II 29.
        surse: DLRLC
    • 1.53. expresie A-i pune (cuiva) capul sub picior = a omorî pe cineva.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Și de-o avea vreun ficior, Puie-i capul sub picior. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 216.
        surse: DLRLC
    • 1.54. expresie A bate (5.4.) din picior (5.4.) = a încerca să-și impună voința.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: comanda răsti
    • 1.55. expresie A(-i) pune (cuiva) piciorul în prag = a lua o atitudine hotărâtă, a se opune energic.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Fie-sa pusese piciorul în prag și nu voia nici în ruptul capului să ia pe altul de bărbat. ISPIRESCU, L. 388.
        surse: DLRLC
      • Cînd voi să plece, pasionata Porția îi puse piciorul în prag: scene sfîșietoare, rugăciuni fierbinți, amenințări teribile. CARAGIALE, O. II 93.
        surse: DLRLC
    • 1.56. expresie A da sau a trage (cuiva) un picior = a lovi (pe cineva) cu piciorul.
      surse: DLRLC
    • 1.57. expresie A sta (sau a fi, a rămâne) pe picioare = a-și menține poziția, situația.
      surse: NODEX
    • 1.58. expresie A sta (sau a fi, a rămâne) pe picioare = a corespunde realității; a fi susținut de argumente trainice.
      surse: NODEX
    • 1.59. expresie A da din mâini și din picioare = a face tot posibilul pentru a duce o acțiune la bun sfârșit, pentru a scăpa dintr-o încurcătură etc.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.60. expresie familiar A sta cu picioarele în apă rece = a se gândi profund și îndelung la ceva.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.61. expresie A fi (sau a sta, a veghea) în picioare = a fi gata oricând, a fi mobilizat pentru o acțiune; a fi treaz; a sta de pază.
      surse: DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • A doua zi, de cu noapte, tot satul era în picioare. BUJOR, S. 123.
        surse: DLRLC
      • Iar țara dormea-n pace pe timpii cei mai răi Cît Dan veghea-n picioare la căpătîiul ei. ALECSANDRI, O. 207.
        surse: DLRLC
      • eliptic În picioare, toți cu fală, Saltă, saltă țara mea! ALECSANDRI, T. 668.
        surse: DLRLC
    • 1.62. expresie A scula (sau a ridica, a pune) în picioare = a pune în mișcare.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: mobiliza răscula 3 exemple
      exemple
      • A sculat mai tot satul în picioare. CREANGĂ, A. 59.
        surse: DLRLC
      • Ca să vîneze lei și tigri. faraonii Egiptului... rădicau în picioare ordii și popoare întregi. ODOBESCU, S. III 79.
        surse: DLRLC
      • Ne vom înarma noi... vom ridica țara în picioare. NEGRUZZI, S. I 141.
        surse: DLRLC
    • 1.63. expresie A fi (sau a se afla etc.) pe picior de pace (sau de război) = a fi (sau a se afla etc.) în stare de pace (sau de război).
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.64. expresie A fi pe picior de egalitate (sau pe același picior) cu cineva = a se bucura de aceleași drepturi, a avea aceeași situație cu altcineva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.65. expresie A da (20.4.) cu piciorul (20.4.) = a respinge sau a lăsa să-i scape un prilej favorabil.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.66. expresie A da cu piciorul = a trata pe cineva (sau ceva) cu dispreț.
      surse: NODEX
    • 1.67. expresie A trăi pe picior mare = a duce o viață de belșug, a cheltui mult.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.68. expresie Parcă l-a apucat (9.) (sau l-a prins (9.)) pe Dumnezeu (9.) de (un) picior (9.), se spune despre cineva care trăiește o bucurie mare și neașteptată.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.69. expresie A fi (sau a sta) pe picior de ducă (sau de plecare) = a fi gata de plecare.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Oamenii, după ce-și încheiaseră pregătirile începute cu o săptămînă înainte, stăteau pe picior de plecare. CAMIL PETRESCU, O. I 8.
        surse: DLRLC
    • 1.70. expresie A lega (pe cineva) de mâini și de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lăsa (cuiva) posibilitatea să acționeze.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.71. expresie A(-și) tăia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face să piardă un avantaj, a(-și) periclita situația.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.72. expresie A cădea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea ține, a nu (mai) putea sta pe picioare, a se legăna (sau a se clătina) pe picioare, a nu-l (mai) ține etc. picioarele, se spune despre un om care și-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
      exemple
      • Într-un tîrziu de-abia, cînd Dinu nu se mai putea ține pe picioare, plecă înspre casă, rezemat de brațul Floricăi. BUJOR, S. 45.
        surse: DLRLC
      • E cald. De drum îndelungat, Picioarele de-abia-i mai țin Și-i cale pînă-n sat. COȘBUC, P. I 227.
        surse: DLRLC
      • De-abia îl țineau picioarele, de trudit ce era. CREANGĂ, P. 302.
        surse: DLRLC
    • 1.73. expresie A i se tăia (sau a i se înmuia) cuiva (mâinile și) picioarele = a avea o senzație de slăbiciune fizică; a nu se putea stăpâni (de emoție, de durere etc.).
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Cînd însă văzu pe Făt-Frumos ca un voinic... i se tăie mîinile și picioarele. ISPIRESCU, L. 196.
        surse: DLRLC
      • Cînd știa că are să deie peste Ivan, i se tăiau picioarele. CREANGĂ, P. 314.
        surse: DLRLC
    • 1.74. expresie (Nici) picior de... = (nici) urmă de..., (nici) țipenie.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: nimeni 3 exemple
      exemple
      • Pădurea e pustie, fără picior de om. C. PETRESCU, Î. II 4.
        surse: DLRLC
      • N-am lăsat picior de turc în Mehedinți. GHICA, S. 24.
        surse: DLRLC
      • eliptic Însă toți [să fie goniți]! Toți pîn’ la unul! Nici un om! Nici un picior. HASDEU, R. V. 82.
        surse: DLRLC
    • 1.75. expresie Negustorie (sau comerț, afaceri etc.) pe picior = negustorie (sau comerț, afaceri etc.) făcute întâmplător, ocazional, fără sediu sau firmă înscrisă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.76. Picior (1.) de animal sau de pasăre fript sau fiert (pentru a fi mâncat).
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. (La oameni, determinat prin «de lemn») Proteza unui picior (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Piciorul de lemn și cîrja sună în pietre. C. PETRESCU, Î. II 78.
      surse: DLRLC
    • În urma lor rămîne, în loc de arme sau roți de tun, picioare de lemn și cîrje. SAHIA, N. 19.
      surse: DLRLC
  • 3. prin analogie Nume dat unor părți de obiecte, de construcții sau unor obiecte, instrumente etc. care seamănă cu piciorul (1.) și servesc ca suport, ca element de susținere, de fixare etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 4 exemple
    exemple
    • Picior de bielă. Piciorul scaunului. Picioarele dulapului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Colonelul ridică în lumină paharul cu piciorul înalt. C. PETRESCU, Î. I 5.
      surse: DLRLC
    • Sui pe laiță măsuța cu trei picioare, întinse pe ea ștergar. SADOVEANU, B. 51.
      surse: DLRLC
    • Masa nu stă-ntr-un picior Și nici lumea-ntr-un ficior; Masa stă-n patru picioare Și mai sînt voinici sub soare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 251.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Partea de jos, apropiată de pământ, a tulpinii unei plante.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Arbori de argint care, încununați cu ramuri de smarald, își pierd picioarele într-un tapet de iarbă împestrițat cu miroase de flori. BOLINTINEANU, O. 321.
        surse: DLRLC
  • 4. prin analogie Element al unei construcții care servește la susținerea și la legarea ei de teren; partea de jos, masivă, a unei construcții, a unui zid etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Se oprea la piciorul farului. Marea izbea în cadență baza blocului de piatră. BART, E. 316.
      surse: DLRLC
    • Picioarele de sprijin [ale podului] zidite-n piatră. VLAHUȚĂ, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • 4.1. Picior de siguranță = parte din masivul unui zăcământ lăsată neexploatată în scopul protecției unor lucrări sau a unor construcții de la suprafață.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 4.2. Picior de pod = fiecare dintre elementele de reazem care susțin construcția unui pod.
      surse: DLRLC
    • 4.3. Jumătate de claie formată de obicei din 15 snopi.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • [Secerătorii] înălțau ici-colo, din snopi peste snopi, picioare și din picioare clăi. La TDRG.
        surse: DLRLC
      • diferențiere Grămadă de snopi așezați în cruce.
        surse: NODEX
  • 5. prin analogie Partea de jos a unui munte, a unui deal etc.; zonă mai largă de la baza unei forme de relief.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Spre miazăzi munții, cu crestele înalte de cremene, făcînd de veghe asupra ținutului, iar la picioarele lor panglica lată a Oltului. BOGZA, C. O. 310.
      surse: DLRLC
    • Observai atunci că la picioarele acelor ziduri, pe nisipul pustiei, poposea mulțime de norod. ODOBESCU, S. III 87.
      surse: DLRLC
    • Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, lată vin în cale, Se cobor la vale Trei turme de miei. ALECSANDRI, P. P. 1.
      surse: DLRLC
    • 5.1. locuțiune adverbială În picioare = nedărâmat.
      surse: DLRLC sinonime: intact 3 exemple
      exemple
      • Mai rămăsese un perete pe jumătate surpat și hogegele în picioare. C. PETRESCU, Î. II 5.
        surse: DLRLC
      • Petre se apucase de dimineață să dreagă poarta dinspre uliță din care numai stîlpii mai erau întregi în picioare. REBREANU, R. II 170.
        surse: DLRLC
      • Pe un munte nalt și gol... o cetățuie veche a căriia porți și ziduri sînt pînă astăzi în picioare. KOGĂLNICEANU, S. 9.
        surse: DLRLC
    • 5.2. învechit Partea care atârnă la un cercel, mai jos de lobul urechii.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • 1 păreche cercei de aur cîte cu un picior di smarand. ODOBESCU, S. I 421.
        surse: DLRLC
  • 6. regional Piesă de fier între grindeiul și brăzdarul plugului, care se poate ridica și coborî, avînd rolul de a regla adâncimea brazdei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 6.1. Coada coasei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Luai coasa de picior Și-n văzduh îi detei zbor. ALECSANDRI, P. P. 259.
        surse: DLRLC
  • 7. matematică (în) sintagmă Piciorul perpendicularei = intersecția unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 8. Veche unitate de măsură, având lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosită și astăzi în unele țări.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Doi arșini, trei picioare, se auzi... dinlăuntru. CONTEMPORANUL, III 777.
      surse: DLRLC
  • 9. Unitate ritmică a unui vers, compusă dintr-un număr fix de silabe lungi și scurte sau accentuate și neaccentuate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • «Glossa» lui Eminescu e scrisă în versuri de câte patru picioare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX

etimologie: