6 definiții pentru panica
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PANICA, panichez, vb. I. 1. Tranz. (Rar) A înnebuni, a îngrozi, a scoate din minți pe cineva. 2. Refl. A-și ieși din minți. – Din fr. paniquer.
PANICA vb. I. tr. (fam.) a înnebuni, a scoate din minți, a îngrozi. II. refl. a-și pierde capul. (< fr. paniquer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
panica1 (a ~) (a produce panică) vb., ind. prez. 1 sg. panichez, 3 panichează; conj. prez. 1 sg. să panichez, 3 să panicheze (a panica pe cineva)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
panica2 (a se ~) (a intra în panică) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă panichez, 3 se panichează; conj. prez. 1 sg. să mă panichez, 3 să se panicheze; imper. 2 sg. afirm. panichează-te; ger. panicându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
*panica (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 panichează
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
panica vb., ind. prez. 1 sg. panichez, 3 sg. și pl. panichează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| verb (VT204) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
panica, panichezverb
- 2. A-și ieși din minți. DEX '09 MDN '00
etimologie:
- paniquer DEX '09 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.