7 definiții pentru pălmuire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PĂLMUIRE, pălmuiri, s. f. Acțiunea de a pălmui. – V. pălmui.
PĂLMUIRE, pălmuiri, s. f. Acțiunea de a pălmui. – V. pălmui.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
pălmuire sf [At: MINEIUL (1776), 123v1/2 / Pl: ~ri / E: pălmui] 1 Lovire cu palma1 (1) a obrazului cuiva Si: pălmire (1), pălmuială (1). 2 Bătaie cu palma1 (47) Si: pălmire (2), pălmuială (2). 3 (Îvr) Măsurare cu palma1.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pălmuire s. f., g.-d. art. pălmuirii; pl. pălmuiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pălmuire s. f., g.-d. art. pălmuirii; pl. pălmuiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pălmuire s. f., g.-d. art. pălmuirii; pl. pălmuiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PĂLMUIRE s. pălmuială, (reg.) pălmire, (fig.) cârpire, (pop. fig.) fățuială, fățuire.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PĂLMUIRE s. pălmuială, (reg.) pălmire, (pop. fig.) fățuială, fățuire.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pălmuire, pălmuirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a pălmui. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- pălmui DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.