pătare sf [At: POLIZU / V: (reg) pet~ / Pl: ~tări / E: păta] 1 Murdărire. 2 Pângărire. 3 Realizare a unei porțiuni de altă culoare pe un fond. 4 Nume generic dat unor boli ale plantelor provocate de ciuperci, bacterii și virusuri, care se manifestă prin pete de diferite forme, mărimi și culori apărute pe părțile atacate ale plantei.

PĂTARE f. 1) v. A PĂTA și A SE PĂTA. 2) (la plante) Boală provocată de un microb și manifestată prin apariția unor pete pe organele afectate. /v. a (se) păta

petare sf vz pătare

pătare s. f., g.-d. art. pătării; pl. pătări

pătare s. f., g.-d. art. pătării; pl. pătări

pătare s. f., g.-d. art. pătării; pl. pătări

PĂTARE s. v. murdărire.

PĂTARE s. v. batjocorire, compromitere, dezonorare, necinstire, pângărire, profanare, spurcare, terfelire.

PĂTARE s. mînjire, murdărire, (rar) mînjeală. (~ unei haine.)

pătare s. v. BATJOCORIRE. COMPROMITERE. DEZONORARE. NECINSTIRE. PÎNGĂRIRE. PROFANARE. SPURCARE. TERFELIRE.

PETARE, oraș în N Venezuelei (Miranda), pe râul Guaire, la poalele Cordillerei del Litoral, șa 16 km ESE de Caracas; 369 mii loc. (2001). În trecut centru comercial într-o fertilă zonă agricolă (cafea, cacao, trestie de zahăr). Astăzi suburbie rezidențială în aglomerația urbană Caracas.