14 definiții pentru părtaș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂRTAȘ, -Ă, părtași, -e, s. m. și f. 1. Persoană care participă (împreună cu altele) la o activitate, care ia parte la o acțiune; participant; spec. complice. ♦ (Rar) Partizan, adept. ♦ Persoană căreia cineva îi încredințează gândurile, planurile, sentimentele sale intime; confident. 2. Persoană care se bucură (împreună cu altele) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește (cu altele) un necaz, o nenorocire. 3. Persoană care primește o parte dintr-un bun material sau care stăpânește ori folosește un bun material împreună cu o altă persoană. – Parte + suf. -aș.

PĂRTAȘ, -Ă, părtași, -e, s. m. și f. 1. Persoană care participă (împreună cu altele) la o activitate, care ia parte la o acțiune; participant; spec. complice. ♦ (Rar) Partizan, adept. ♦ Persoană căreia cineva îi încredințează gândurile, planurile, sentimentele sale intime; confident. 2. Persoană care se bucură (împreună cu altele) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește (cu altele) un necaz, o nenorocire. 3. Persoană care primește o parte dintr-un bun material sau care stăpânește ori folosește un bun material împreună cu o altă persoană. – Parte + suf. -aș.

părtaș, ~ă smf [At: CORESI, EV. 437 / Pl: ~i, ~e / E: parte + -aș] 1-2 Persoană (care primește sau) căreia i se dă o parte dintr-un bun material Si: (îrg) părtălaș (1-2). 3-4 Persoană care (stăpânește ori) folosește un bun material împreună cu o altă persoană Si: (reg) partaleș, (îrg) părtălaș (3-4) Vz asociat, tovarăș. 5 Persoană care beneficiază, împreună cu alta sau cu altele, de un bun spiritual. 6 Persoană care are de suportat, împreună cu alta sau cu altele, un necaz. 7 Persoană care participă, alături de alta sau de altele, la o activitate Si: participant. 8 (Spc) Persoană care participă, alături de alta sau de altele, la o acțiune reprobabilă Vz complice. 9 (Rar) Partizan al unei doctrine. 10 Persoană căreia cineva îi încredințează gândurile sale intime Si: confident.

PĂRTAȘ, -Ă, părtași, -e, s. m. și f. 1. Persoană care participă la o activitate, care ia parte la o acțiune. Ca tovarăș, era părtaș la toate, și la pagubă și la cîștig. CREANGĂ, O. A. 250. El n-a venit... La veselia noastră părtaș a fi nu vrea. ALECSANDRI, T. II 90. ◊ (Rar, fără determinări) Cum a ars el inima unei mame, așa să-i ardă inima sfîntul Foca de astăzi, lui și tuturor părtașilor săi. CREANGĂ, A. 9. ♦ Partizan, adept. Ca să-și numere părtașii, Vlad, adînc și nepătruns, Vrea să vadă cine-i prinde gîndul, pentru toți ascuns! DAVILA, V. V. 36. ◊ (Adjectival) Aș putea, vecia cu tovărășie Să o iau Părtașa gîndurilor mele. ARGHEZI, V. 18. 2. Cel care se bucură sau beneficiază de ceva. Cine vrea părtaș să fie Dreptului pe-acest pămînt, După Tudorin să vie! COȘBUC, P. II 110.

PĂRTAȘ ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană care ia parte la o acțiune în comun cu alta; participant. 2) Persoană care adoptă și susține o cauză; partizan; adept. 3) Persoană care posedă un bun împreună cu alta (sau altele). /parte + suf. ~aș

părtaș m. 1. care iea parte: părtaș la veselia noastră; 2. partizan.

părtáș, -ă adj. (d. parte). Participant, care ĭa parte la ceva: părtaș la veselie, la cîștig (V. acționar), la nenorocire. Implicat, cómplice: părtaș la crimă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

părtaș s. m., pl. părtași

părtaș, pl. părtași, f. părtașă, pl. părtașe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂRTAȘ s. 1. (înv.) soț, soție. (I-a fost ~ în toate împrejurările vieții.) 2. v. asociat. 3. v. coautor. 4. participant. (~ la bucuriile mele.) 5. v. confident. 6. v. complice.

PĂRTAȘ s. v. adept, partizan, susținător.

PĂRTAȘ s. 1. (înv.) soț, soție. (I-a fost ~ în toate împrejurările vieții.) 2. asociat, tovarăș, (înv. și reg.) sîmbraș, (reg.) ortac, prieten. (~ în afaceri.) 3. coautor. (~ la o inițiativă.) 4. participant. (~ la bucuriile mele.) 5. confident. (Îl face ~ al gîndurilor sale.) 6. (JUR.) complice, copărtaș, (înv.) ajutător. (~ cu cineva la săvîrșirea unei infracțiuni.)

părtaș s. v. ADEPT. PARTIZAN. SUSȚINĂTOR.

Intrare: părtaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părtaș
  • părtașul
  • părtașu‑
plural
  • părtași
  • părtașii
genitiv-dativ singular
  • părtaș
  • părtașului
plural
  • părtași
  • părtașilor
vocativ singular
  • părtașule
  • părtașe
plural
  • părtașilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

părtaș, părtașisubstantiv masculin
părtașă, părtașesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care participă (împreună cu altele) la o activitate, care ia parte la o acțiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: participant
    • format_quote Ca tovarăș, era părtaș la toate, și la pagubă și la cîștig. CREANGĂ, O. A. 250. DLRLC
    • format_quote El n-a venit... La veselia noastră părtaș a fi nu vrea. ALECSANDRI, T. II 90. DLRLC
    • format_quote rar Cum a ars el inima unei mame, așa să-i ardă inima sfîntul Foca de astăzi, lui și tuturor părtașilor săi. CREANGĂ, A. 9. DLRLC
    • 1.1. prin specializare Complice. DEX '09
      sinonime: complice
    • 1.2. rar Adept, partizan, susținător. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ca să-și numere părtașii, Vlad, adînc și nepătruns, Vrea să vadă cine-i prinde gîndul, pentru toți ascuns! DAVILA, V. V. 36. DLRLC
    • 1.3. Persoană căreia cineva îi încredințează gândurile, planurile, sentimentele sale intime. DEX '09 DEX '98
      sinonime: confident
      • format_quote (și) adjectival Aș putea, vecia cu tovărășie Să o iau Părtașa gîndurilor mele. ARGHEZI, V. 18. DLRLC
  • 2. Persoană care se bucură (împreună cu altele) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește (cu altele) un necaz, o nenorocire. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cine vrea părtaș să fie Dreptului pe-acest pămînt, După Tudorin să vie! COȘBUC, P. II 110. DLRLC
  • 3. Persoană care primește o parte dintr-un bun material sau care stăpânește ori folosește un bun material împreună cu o altă persoană. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Parte + sufix -aș. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.